Fundația Cireșarii | Tel/Fax: 0259-321.693 | E-mail: head.office@ciresarii.ro
 
 

Mahmuri de la ziua Morților, târându-și dovleci de Halloween cu o sacoșă cu făină în mână, românii se vor duce duminică la vot. Neoprotestanții după ce vor celebra Cina Domnului, pentru că așa s-a nimerit să fie. De ziua morților, de sperietură și de euharistie.

Adept al votului cenzitar scriu că alegerile sunt libere dar rezultatele le plătim. Președinții răi sunt aleși de cetățeni buni care nu votează. [Citiți mai departe]

Știu că nici dumneavoastră nu vă place burnița de toamnă. Și nici noroiul peste asfalt. Mai ales lunea dimineața, în octombrie, când întunericul bate spre șapte. Ploaie, frig, frunze. Timp alandala. Haos. Tristețe-n stomac… Îți vine să fugi în zona australă.

I-am mulțumit lui Dumnezeu că nu e schimbător ca vremea. El nu e nici ca noi, cu mintea ca un șifonier fără sertare. Împrăștiați. Nepunctuali. Neordonați adeseori. Haotici. Pentru El și ceața are o ordine! Nimic nu deraiază.

Biblia ne spune că la început pământul era pustiu și gol. Dumnezeu nu se coborâse. Și unde nu e Dumnezeu, e… haos! Apoi, a fost tohu va bohu. Iar din haos, Cuvântul Domnului a generat ordine: oceane, plăci tectonice, biosferă, om… Geosfere. Armonie. Matematică divină.  [Citiți mai departe]

În viață totul costă. Începând de la banala gumă de mestecat (cea pe care pruncii noștri o lipesc pe băncile bisericii), până la cea mai scumpă vilă. Nimic nu e gratis. Plătim pentru neatenție, pentru furt, pentru neglijență. Plătim meditații, fast-food, haine. Plătim pentru boli, pentru familie, pentru pofte. Și toate își au prețul lor. Plătim cu banii, cu timpul, cu sănătatea. Nicolae Iorga spunea că plătim chiria vieții prin suferinți… Nu contează cum, cert este că suntem obligați să o facem.

Privind din alt unghi călătoria asta scurtă numită viață, realizăm că suntem și negustori. Cam nepricepuți în arta schimbului ce-i drept. De cele mai multe ori suntem necinstiți, dar sfârșim prin a ieși tot noi în pierdere. [Citiți mai departe]

Citeam un articol dintr-un ziar în care se spunea că anotimpul în care ne naștem ne afectează personalitatea. Se pare că dacă te naști iarna ai avantajul că ești mai puțin nervos. Dacă ai „norocul” sa vii pe pământ primăvara sau vara ești un om excesiv de pozitivist. Dar asta, poate până înveți să te uiți la televizor.

Toate astea sunt șmecherii pentru oameni fără Dumnezeu, șmecherii care le dă senzația unor avantaje sau dezavantaje dobândite. Cert este că mai important decât în ce lună ne-am născut pe pământ și speculațiile aferente este când ne-am născut pentru cer și realitatea aferentă. Cerul înseamnă viață și nu este o idee din moși strămoși. [Citiți mai departe]

Înstrăinaţi din nou, Isuse,
păşim cu ochii trişti şi goi,
prin lacrimi şi-amintiri apuse,
spre-un alt Emaus – numai noi.

Privim cum frunze-ngălbenite
în vânt se spulberă mănunchi
ca nişte promisiuni şoptite
cândva, de cineva-n genunchi. [Citiți mai departe]

La români timpul nu înseamnă bani. Ieri în târg doi bătrânei au negociat mai bine de o oră o diferență de 5 lei ce stătea în calea fericirii lor. Era clar că bucuria taifasului ucisese demonul materialismului.

Trenul de la Oradea la București (și vorbesc de cel ce se numește ”Rapid”) face 12 ore când nu e iarnă. Deci o viteză de croazieră de 45 km/h. Nu pentru că locomotiva sau linia de cale ferată ar avea ceva ci pentru că cei ce conduc destinele trenului românesc vor să ne ofere plăcerea socializării pe îndelete. [Citiți mai departe]

Trei zile de aplicație în teren. Cu un grup consistent de profesori, laici ori ingineri.  Din Subcarpații Curburii în puszta maghiară. 1700 km de călătorie. 66 de ore. Sute de obiective…

Fiecare traseu începe cu un banc. Eu știu că orice drum, mai ales cu autocarul, începe cu o rugăciune. Nu-i de mirare că sunt atâtea accidente pe străzile din România! [Citiți mai departe]