Când Hristos a murit și perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două, cutremurul de pământ provocat de aceste evenimente ciudate a desfăcut multe morminte și sfinții morți au înviat. După învierea Lui, au intrat în Ierusalim și s-au arătat multora. Evanghelia lui Pseudo Matei precizează că acești morți înviați transferați la cer au poposit în cetatea cea mare doar pentru a se boteza în râul Iordan. Un la doilea lucru ciudat este surprins de Luca în capitolul 24, versetul 43. Isus cel înviat a cerut de mâncare și ucenicii I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere și El a mâncat înaintea lor. Dar El avea deja un trup slăvit nesupus legilor fizice… Iar peștele fript arată că nici după înviere n-a fost vegetarian. [Citiți mai departe]

Adesea auzim sintagma „caută o biserică în care să te simți bine “de parcă Biserica lui Hristos e asemenea unui tren cu multe vagoane de dormit, nouă rămânându-ne doar sarcina de-a căuta cel mai dotat vagon în care să ne „simtem bine “, confortabili. De fapt ce este creștinismul? Sau dat atâtea definiții care mai de care mai sofisticate, academice, mai grele pentru urechile babelor. Creştinismul, dragă babă Ruja, după umila mea părere, e o morgă pentru cei vii. Odată intrat în el, începi să miroși a putrefacție. Există și opțiunea, tristă de altfel, de-a nu mirosi a putrefacție, ba din contră parfumul dulce al firii să ne gâdile nările, dar dacă aici nu vom mirosi a putrefacție, vom mirosi dincolo a ars. Ne vom prăjii o veșnicie pe grătarele Iadului. Aici, rugați-vă să ne crească unghiile ca la morți, și odată crescute trebuie împlântate în cruce, pentru că în lume bate-un vânt năprasnic. Creștinismul e arta de-a muri constant. [Citiți mai departe]

Pescar. Galileean. Erudit. Profund în gândire. Ales printre cei doisprezece. A renunțat la tot ca să asculte chemarea. A văzut cum Hristos a mers pe ape în beznă, a coborât pâine din cer, a vindecat lepra și a alungat o legiune de draci printr-o ridicătură de sprânceană. A simțit lacrimile Tâmplarului la Florii, sudoarea ca de sânge din Ghetsimani și sângele şiroaie prelins pe crucea Golgotei. L-a durut fiecare piron bătut în palmele Lui.  L-a văzut pe Mesia ridicând un mort din raclă, o fetiță plecată în lumea de dincolo, și unul înviat chiar din pântecele cimitirului. Știa Scriptura. O împlinea. [Citiți mai departe]

Steve Jobs spunea că munca va ocupa o mare parte din viaţa noastră şi singurul fel de a fi cu adevărat satisfăcut este să ai realizări frumoase. Şi nu poţi avea realizări frumoase decât dacă iubeşti ceea ce faci. De zece ani ei au iubit. Până la suferinţă uneori, până la lacrimi. Dar Dumnezeu nu rămâne niciodată dator. Oameni mulţi, iertaţi, mişcaţi de Duh, alţii binecuvântaţi cu senin pe chipurile lor, zeci şi zeci de oraşe pline de dulceaţă de cireşe, dar nu amară, niciodată amară. Au iubit şi continuă să iubească, au plantat şi Dumnezeu face să crească. Într-o zi în cer se va vedea faptul că pe unde au trecut au lăsat nu cireşe, ci creştini. Se vor deschide cărţi de aducere aminte şi vă spun că vom sta mult până vor fi isprăvite. [Citiți mai departe]

Tu Mă iubeşti, iubitul Meu, mai mult ca orişicare?
Poţi tu veni fără-ndoieli pe calea Crucii oare?
- Da, Doamne , ştii că Te iubesc, dar nu-ndeajuns de tare! [Citiți mai departe]