Feodor Dostoievski spunea că „Trebuie să mulÅ£umim unor oameni doar pentru simplu fapt că trăiesc lângă noi”.
MulÅ£umim soÅ£iei, fiicelor, bisericii si… vouă, cei care aÅ£i plâns cu noi, aÅ£i cântat cu noi, v-aÅ£i rugat cu noi.
Voi, preaiubiÅ£ii ÅŸi mult doriÅ£ii mei fraÅ£i ÅŸi surori, bucuria ÅŸi cununa noastră…, sunteÅ£i motivul pentru care dormim puÅ£in, alergăm mult ÅŸi visăm cât cuprinde!
Dacă făclia a ars ÅŸi a adus lumină e pentru că în umbră a stat o mână care a Å£inut-o! Când noi am slăbit v-am simÅ£it strânsoarea, când am pâlpâit aÅ£i suflat uÅŸor cu rugăciune peste flacără ca să se întărească. Mesajele voastre, lacrimile de pe obrazul vostru când am îngenuncheat ne-au dat putere să mergem înainte chiar ÅŸi atunci când alÅ£ii au vrut să ne oprească.
Omul care nu ştie pentru ce trebuie să moară, nu merită să trăiască.
Cu fiecare zi ne consumăm puÅ£in câte puÅ£in. Legea ţărânei, aceea, stranie chemare a ţărânei, ne tot aplecă în jos. Dar ea nu poate supune sufletul care aleargă cu noi spre premiul chemării cereÅŸti.
Unii spun că e ultima sută de metri. Nu vă frământaÅ£i, Dumnezeu nu lucrează după calendarul mayaÅŸ.
IertaÅ£i-ne pentru slăbiciunile noastre ÅŸi sancÅ£ionaÅ£i-ne cu iubire. O iubire care obligă, vindecă, ridică ÅŸi dă putere celui ostenit. Nu rămâneÅ£i fără grai. ScrieÅ£i-ne! DaÅ£i-ne un semn, o veste că iubirea de Dumnezeu nu a apus!
HaideÅ£i să luptăm pentru prietenia în Domnul ÅŸi să învăţăm cuvântul statornicie!
Să fim stăruitori în alergarea care ne stă înainte ÅŸi să dobândim ÅŸtiinţă, mulÅ£umiri care nu strălucesc circumstanÅ£ial ci este o deprindere în ciuda oricărei opoziÅ£ii, cum spunea apostolul Pavel: „M-am deprins să fiu mulÅ£umit cu starea în care mă găsesc…” Filipeni 4:11.
MulÅ£umiÅ£i lui Dumnezeu pentru orice lucru! MulÅ£umiÅ£i lui Dumnezeu totdeauna! FiÅ£i purtători de vis sfânt, nu de virus! RămâneÅ£i tari în Domnul preaiubiÅ£ilor!
Vladimir Pustan ÅŸi Florin Ianovici
« înapoi
