Ei toţi au gura ostenită

ÅŸi suflet larg, plin de splendori.

Şi-un dor (ca după o ispită)

prin vis le trece uneori.

Şi toţi, cu-aceleaşi chipuri pale,

tac în grădina Domnului,

ca multe, multe intervale

în melodia ÅŸi puterea lui.

Dar, când aripi îÅŸi desfăşoară,

ei sunt, cei ce stârnesc un vânt:

de parcă Domnu-şi trece iară

mâini largi prin cartea milenară

a Începutului preasfânt.

Rainer Maria Rilke