Lasă-mă să m-aprind de întunericul tău,

În lumina feroce

Învaţă-mă să ard întunecat,

Modelează după forma aripilor

Flacăra mea

Åži purific-o de orice culoare.

Sau,

Åži mai bine,

Dă-mi o sămânţă de întuneric,

S-o îngrop în pământ

Åži-nvârte mai repede anotimpurile

Să crească,

S-o seamăn din nou.

În lumina feroce

Ar fi atunci păduri şi lanuri,

Crânguri, livezi, pajiÅŸti ÅŸi codri de noapte.

O beznă tandră

În care am putea muri oricând am vrea,

Un întuneric în care

N-am mai fi frumoÅŸi, nici buni,

Ci doar singuri,

Şi, nemaitrebuind să privim,

Închizând ochii, am putea vedea.