Nimeni nu ne crede dacă sărutăm pasărea
din zbor, iarba înverzind. Noi suntem un fel
de martori ai adolescenţei ruginind.
"Cireşar" Nichita Stănescu
Arhivă Aprozar »
Crăciun 1956




În zările inimii mele câteodată
Pâlpâie o misteriosă lumină
Ca dintr-un adânc de comoară-ngropată
Sub uriaşe gorgane de tină.
 
ZvâcneÅŸte atunci în durere sfântă
Cu naltele bucurii de facere grea
Åž fără de alin se frământă :
Doamne, inima-mi freamătă ÅŸi cântă
Parc-ar fi să Te naşti Tu din ea.
 
Vasile Voiculescu 
26 decembrie 1956

 

 



« înapoi