În nopÅ£i auroră, în zile amurg,

te-aÅŸtept printre clipe ÅŸi clipele curg,

cu gândul te chem, cu gândul te-alung,

pornesc către tine, la tine n-ajung.

Ce demon sau înger te mână cu zor,

spre steaua fugară pe-o dâră de dor

mereu lângă mine, mereu peste zări,

purtându-mi nădejdea pe ninse cărări?

Te caut prin hăuri, te caut prin lut

cerÅŸindu-Å£i fantoma, cu glasul pierdut,

iar astăzi, prea gârbov cu duhul ÅŸi ÅŸters,

îmi tremură mâna pe-o undă de vers.

Cu gândul te-alung, cu gândul te chem,

purtat peste clipe de-acelaÅŸi blestem,

de-a pururi să caut prin zgură de stele

luminile tale, luminile mele.

Valeriu Anania