Unde eÅŸti Elohim?

Lumea din mâinile tale-a zburat

ca porumbul lui Noe.

Tu poate şi astăzi o mai aştepţi.

Unde eÅŸti Elohim?

Umblăm turburaţi şi fără de voie,

printre stihiile nopţii te iscodim,

sărutăm în pulbere steaua de sub călcâie

ÅŸi-ntrebăm de tine – Elohim!

Vântul fără de somn îl oprim

şi te-ncercăm cu nările,

Elohim!

Animale străine prin spaţii oprim

şi le-ntrebăm de tine, Elohim!

Până în cele din urmă margini privim,

noi sfinţii, noi apele,

noi tâlharii, noi pietrele,

drumul întoarcerii nu-l mai ÅŸtim,

Elohim, Elohim!

Lucian Blaga