Doamne, pân-a nu Te cunoaÅŸte eram ca mut,

Vorbele nu treceau dincolo de mine,

Cuvântul n-avea zare, grai de lut,

Nici semenii nu mă-nţelegeau bine.

Doamne, îngăduie în genunchi să-Å¢i mulÅ£umesc,

Că pe mine, mişelul, rob spurcăciunii,

M-ai învăţat acum, ca pe îngeri, să vorbesc

Cerească limbă universală a Rugăciunii.

Vasile Voiculescu