Moştenirea ce o vei lăsa în urma ta

Cineva spunea că la începutul carierei profesionale, oamenii de afaceri şi profesioniştii se luptă să aibă succes – realizări, promovări, recompense materiale, recunoaştere. Mai târziu, focalizarea se îndreaptă de la succes către semnificaţie – prin crearea unor mărci care să dureze în timp şi a unei moşteniri semnificative.

Aceste afirmaţii par a fi adevărate, deşi eu am văzut mulţi lideri din afaceri şi domeniul profesional care deşi tineri, sunt interesaţi în mod deosebit de impactul pe care-l pot avea în comunităţile lor şi în lume. La Leaders Legacy (Moştenirea liderilor), organizaţia non-profit în care sunt implicat din 2001, credem că testul adevăratului lider nu are de-a face cu realizările, bogăţia sau statutul său. Măsura unui lider adevărat este dată de ceea ce rămâne în urma lui sau a ei, după ce a plecat de la o companie pentru că şi-a găsit un alt loc de muncă, s-a pensionat sau a decedat.

Recent am văzut un exemplu care confirmă aceste lucruri, când am participat la serviciile funerare ale unchiului meu, Joe Tamasy. El s-a bucurat de un succes considerabil ca avocat, atât în domeniul corporativ, cât şi în cel privat. Totuşi, cel mai mare impact al său a fost în vieţile multor bărbaţi, femei şi copii, prin generozitatea sa, slujirea neîncetată şi adesea cu sacrificii, cât şi prin prietenia necondiţionată pe care le-a oferit-o.

În multe privinţe, Joe a fost ca un al doilea tată pentru mine, la fel ca şi pentru cei trei gineri ai săi. Toţi am văzut în el un exemplu consecvent de hărnicie, dedicare pentru excelenţă, iniţiativă şi perseverenţă. A slujit comunitatea în multe feluri şi a sărit în ajutorul multor oameni aflaţi în nevoie, chiar dacă pe unii abia dacă-i cunoştea. Mai presus de toate însă, a fost un model a ceea ce înseamnă să cultivi o credinţă adâncă în Dumnezeu, pe care să o duci dincolo de cuvinte şi să o pui în acţiune.

Adevărata comoară. Vorbindu-le ucenicilor, Isus Hristos i-a atenţionat astfel: “Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.” (Matei 6:19-21).

Să câştigi lumea, pierzându-ţi sufletul? Într-o altă ocazie, Isus le-a spus celor ce-L urmau “Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?” (Marcu 8:36).

Oamenii ca şi unchiul meu au ajuns la înţelegerea acestor învăţături. Directorii executivi vin şi pleacă, chiar şi la cele mai prestigioase corporaţii. Listele cu oamenii cei mai bogaţi şi mai puternici se schimbă în fiecare an. Cele mai noi maşini şi cele mai sofisticate aparate pe care le putem cumpăra ajung vechituri, înainte să ne dăm seama. Dar o viaţă investită într-o altă viaţă, niciodată nu va îmbătrâni, nu se va învechi şi nu îşi va pierde valoarea.

O pietricică aruncată într-un eleşteu va avea impact, dând naştere unei unde care se va extinde. Tot la fel, dacă o parte din viaţa noastră va fi „turnată” în vieţile altora pentru a-i întări în credinţă, va crea unde ce vor afecta vieţile multor oameni în anii care vor urma, chiar şi din generaţiilor ne-născute încă.  

Fixarea scopurilor corecte. Nu este nimic rău în a avea succes. De fapt, toţi ar trebui să recunoaştem şi să capitalizăm punctele tari, abilităţile şi darurile pe care le avem. Dacă scopul succesului nostru este doar de a ne auto-recompensa, ne schimbăm şi îi putem schimba şi pe ceilalţi – pe termen scurt. Totuşi, dacă ne vom maximiza talentul, competenţa şi experienţa în beneficiul oamenilor pe care îi întâlnim zi de zi, înseamnă că am trecut din zona succesului în cea a semnificaţiei şi am pornit pe calea spre clădirea unei moşteniri care să dureze în timp.