Nimeni nu ne crede dacă sărutăm pasărea
din zbor, iarba înverzind. Noi suntem un fel
de martori ai adolescenţei ruginind.
"Cireşar" Nichita Stănescu
Arhivă Aprozar »
Sincere gânduri de 1 octombrie




 

Sincere gânduri de 1 octombrie

 

 

...Viata e ciudată. E un amalgam de ştiinţă copleşit de neştiinţă... Totul pare atât de anormal într-o lume „normală”. Hmmm... Ce înseamnă să fii normal? Evident înseamnă să încerci mereu să te încadrezi în tiparul unei lumi bolnave şi obsedate de lucruri murdare. Să fii ca şi ceilalţi. Să intri în etalonul „perfecţiunii” şi să fii condus de duhul veacului. Păcatul să ţi se pară normal, ca un reflex înnăscut, ceva indispensabil, iar dincolo de bine şi rău să îţi stea mărturie atâtea vieţi ratate a miilor de tineri ascunse sub divina nebunie.

Începe un nou an universitar sau poate primul an. Prea mulţi tineri se despart de  universul copilăriei pentru a intra în branşa realităţii. O mie de speranţe şi atâtea vise ce se vor spulbera ca un abur într-un gând răcoros de octombrie, pictând iluzii în tabloul trist al dimineţii buimăcită de toamnă.

Bătălia abia acum începe, iar pasul spre maturizare va fi flacăra ce te va purifica. Să fii aur curăţit pentru Dumnezeu. Toate lucrurile simple vor fi o aventură prin care îţi vei trasa veşnicia. Este greu să lupţi de unul singur cu Satan mai ales când îţi rupi conexiunea cu Dumnezeu şi totul ţi se pare doar deşertăciune şi goană după vânt. Chiar dacă pleci din sătucul ascuns sub norii plumburii, problemele te vor urmări şi vei realiza că ai un scai ce se ţine după tine, oriunde, oricând, oricum... scai numit ispită, ispita anturajului, minţitului, ispita copiatului, furtului, să nu mai pomenim de cea a chiulitului... Sunt atâtea ispite ce se vând ca pâinea caldă şi nu poţi să lupţi singur. Dacă nu te va urmări trecutul, te va urmări îndoiala şi semnele de întrebare ce nu te vor lăsa să dormi.

Mantia păcatului îţi va adăposti trupul înfometat de păcat, sufletul tău se va goli de slava purităţii ce ai gustat-o. Ţi-ai vândut sufletul pentru câţiva arginţi. Muşcând tot mai lacom din deznădejde vei simţi fiorul primelor mari dezamăgiri şi eşecuri din viaţa ta. Toate marile speranţe ce le-ai adunat în cutia rugăciunilor cu lacrimi şi toate promisiunile făcute le poţi dărâma atât de uşor fisurând relaţia ta cu cerul. Aceasta va fi prima ta bătălie în care poţi să pierzi toate binecuvântările raiului sau reuşeşti să te apropii de Lumină prin căinţă. Lumină ce îţi va inunda întunericul ca să poţi radia raze de iubire ce vor încălzi viaţa atâtor oameni fără nici un scop. Asta poţi să faci tu prin scopul tău. Pentru că eşti din Dumnezeu, vei birui, pentru că Cel ce este în tine, este mai mare decât cel ce este în lume.

 

 

Anamaria Dume

 



« înapoi