“Este curtezana care s-a prostituat la curtea regelui”, striga Ivan Urlich, un psiholog american pornit tare împotriva ÅŸcolii în anii trecuÅ£i. “Cer lapidarea ei!”. După RevoluÅ£ie, sloganul urlichian e trendy ÅŸi la noi. Românii promovează intens discreditarea ÅŸcolii. Profesorii sunt plătiÅ£i mai prost ca la strung, ca lucrătorii cu drujbe. Åži atunci, îÅŸi iau lumea’n cap, ÅŸi lasă învăţăceii’n derivă. PurtaÅ£i pe valurile schimbării. AfaceriÅŸtii privesc cu aere de popă pe cei care zilnic învaţă carte la catedră milioane de odrasle. În loc să pună umărul la finanÅ£area unui amărât de cabinet cu podelele roase de ÅŸobolani, sloganul lor este: „să se descurce, plozii noÅŸtri vor învăţa în Vest”. DeclaraÅ£iile “megapoliticienilor” arată copiilor că nu-i musai să fii premiant pentru a ajunge prin Parlament, ministere ori primării. Iar acolo jonglezi cum vrei bugetul ÅŸcolii. AsfixiaÅ£i de promovarea agresivă a unor VIP-uri de carton ale vieÅ£ii cotidiene, pline de ÅŸaibe ÅŸi rulmenÅ£i în sprâncene ÅŸi buric, care îÅŸi etalează bruma de inteligenţă prin media (ÅŸi nu numai), apoi a tot soiul de teleagramaÅ£i, de “bebeluÅŸe”, columbence ÅŸi alte zăvorance, cu voci lucrate pe computer ÅŸi lansate ca soliste de anvergură, mediatizarea unor VIP-uri penale, dar full de bani ÅŸi fudule pe măsură, sau a unor politicieni agresivi ÅŸi aroganÅ£i, interesaÅ£i doar de rotunjirea conturilor personale în timpul mandatului, a determinat ca generaÅ£ia care are cea mai mare nevoie de busolă în România, să creadă că “munca nu mai e brăţară de aur”, iar cartea multă nu ajută la nimic...

Tinerii care nu i-au citit pe Eminescu ÅŸi Caragiale decât în referate furate de pe net, ori în sms-uri, care confundă dramaturgia cu genul epic (vezi gafele de la ultimul bac, unde elevii au scris că “Ultima noapte de dragoste” este dramă), nu se mai omoară cu învăţătura pentru că, oricum, în România cu 6 la bac poÅ£i intra în politică, poÅ£i conduce un oraÅŸ (vezi atâÅ£ia primari!), o fabrică sau supermarket, iar cu 10 la purtare ÅŸi 9,90 la matematică, ajungi la căpÅŸuni în Spania (vezi atâtea cazuri de profesori!) ori la ÅŸters tejghele prin Italia. Părerea lor e că ÅŸi cu carte ÅŸi fără, lumea de astăzi e plină de prostie. Åži, prostia asta vine din două părÅ£i: de la târla de oi, sau de la rafturile de cărÅ£i. Căci cred vorba aia veche „unde e carte multă e ÅŸi ...”.  Fiindcă societatea o promovează.

Majoritatea pedagogilor ori părinÅ£ilor cunosc faptul că transmiterea de informaÅ£ii nu e principalul scop al ÅŸcolii. (Iar ÅŸcolarizarea se face ÅŸi-afara ei). În licee se realizează ÅŸi alte obiective care ajută tinerii la succesul râvnit în societate. Examinările îl obiÅŸnuiesc pe elev cu simÅ£ul responsabilităţii, respectarea orarului îl învaţă cu respectarea programului de lucru, relaÅ£iile cu profesorii, diriginÅ£ii, directorii, îi induc simÅ£ul ierarhiei sociale, ÅŸcoala scoate tinerii din lumea poveÅŸtilor ÅŸi-i introduce în cotidian, în realitate, unde sunt greutăţi ori satisfacÅ£ii, pe scări bine stabilite. Dar asta într-o societate normală. Însă într-o societate bolnavă ca a noastră, unde ÅŸcoala e ridicularizată, profesorii marginalizaÅ£i ÅŸi dispreÅ£uiÅ£i (anii trecuÅ£i ajunseseră marii corupÅ£i ai României, justiÅ£ia neobservând vilele politicienilor de cadourile dascălilor!), iar vedetele de mucava avertizează elevii că prea multă carte prosteÅŸte,  tinerilor li s-a lipit pe creier cipul cu cod “succesul în viaţă n-are nici o legătură cu cartea”!

Avariată de degringolada din ÅŸcoli ÅŸi universităţi, apariÅ£ia unor putregaiuri de facultăţi particulare a căror diplomă nu valorează nici cât o ceapă degerată, de haitele de plagiatori ori semidocÅ£ii pre ÅŸi universitari, continua reformă de dragul reformei, sunt aspecte care contribuie ÅŸi ele, încet dar sigur, la metastaza învăţământului românesc.

În acest context ÅŸi coÅŸmar, ne întrebăm dacă mai vrea cineva să salveze viitorul tinerei generaÅ£ii. Se vor pregăti temeinic? Îi lăsăm aÅŸa? Vor rămâne în Å£ară ori vor hoinării prin Europa? Căci, copiii noÅŸtri trăiesc cu laitmotivul „Vrei bani? Vrei palmares? Cartea nu mai e succes!”.

Åži dacă au asta în cap, evident la bac cad ca avioanele la BaloteÅŸti! Procentul liliputan de promovare a bac-ului 2011, se poate repeta oricând, atâta vreme cât va mai atârna pe stâlpii mioritici sloganul „cu banii te descurci, dar cu cartea... ne încurci!”