Jules Renard „Cei mai frumoÅŸi cercei se fac din cireÅŸe.”

Am devenit pretenÅ£ioÅŸi ÅŸi complicaÅ£i ÅŸi ne dorim la orice lucru maximum de extra-opÅ£iuni, uitând că viaÅ£a reacÅ£ionează pozitiv doar la lipsa împovărării fără noimă.

Ne-am încărcat casele cu mobilă multă să aibă sub ce sta praful, ne-am încărcat memoria cu numere de telefon, ne frământăm mintea cum am putea duce iubitei o maÅŸină de ziua ei, uitând că până atunci avem la îndemână un buchet de maci de culoarea maÅŸinii utopice.

Frigiderele sunt mari, burÅ£ile pline, apoi luăm medicamente de slăbit ÅŸi biciclete de apartament, privim la calculatoarele care s-au învechit în ziua în care le-am cumpărat ÅŸi suntem triÅŸti din cauza diagonalei televizorului. Avem copii care n-au umblat niciodată desculÅ£i prin roua dimineÅ£ii…

Ne ducem la biserici cu programe sofisticate, ascultăm predici pline cu neologisme chinuite ÅŸi apoi ne pregătim pentru o săptămână stresantă cu facturi de plătit ÅŸi sculat de dimineaţă.

AÅŸteptăm un an de zile concediul pe care-l facem în Egipt, cu stres ÅŸi nervi, furaÅ£i de ghizi, cu geamantane pierdute prin aeroporturi. AÅŸteptăm zile mai bune în care nervii faciali să se destindă ÅŸi să zâmbim măcar o dată pe an.

Uităm să ne bucurăm de copii, prieteni, bicicletă, Dacia, vara, fânul cosit, cafeaua de dimineaţă, nota 8, o floare…

Åži toate acestea le găsim atât de aproape de noi. Mai aproape chiar decât magazinul din colÅ£…

V l a d i m i r _ P u s t a n