ÅžniÅ£el zdrobit în măsele. Porci... zeci, sute, mii, milioane, miliarde de porci tăiaÅ£i ÅŸi topiÅ£i în jumări ÅŸi-ndesaÅ£i în cârnaÅ£i. Vaci mulse ÅŸi omorâte cu barosul în frunte ÅŸi sorbite-n ciorbă. Miei cu blana smulsă ÅŸi-nvârtiÅ£i pe rotisor. Găini chelite de pene ÅŸi cu picioarele umflate. Grătare încinse pe care să ne curgă balele. Fripturi ÅŸi garnituri ÅŸi congelatoare pline ochi cu animale criogenate. DinÅ£i mulÅ£i ÅŸi deÅŸi cu care să mestecăm. Plămâni buni cu care să sugem măduva din oase. Buze strălucind de grăsime.. asta vrem din Harul Tău.

Comorile creÅŸtinismului nu sunt binecuvântările după care tânjim ca stelele după întuneric. Hristos nu a venit să împartă eugenii... ci cruci pe care să ne agăţăm poftele. Hristos a venit să ne dea cheile Împărăţiei Cerurilor... deÅŸi noi mai curioÅŸi eram dacă aducea cu El un creÅŸtinism de tip RoBingo cu multe premii ÅŸi toate aici, acum. CreÅŸtinismul nu-i o acadea, bomboană pe băţ cu care să ne-ndulcim măselele în drum spre morgă... să ne-ndulcim duminicile. CreÅŸtinismul e livadă de spini prin care treci sfâÅŸiindu-Å£i firea în văpaia vieÅ£ii. CreÅŸtinismul e senină durere aici ÅŸi distracÅ£ie dincolo. E post îmbelÅŸugat aici ÅŸi îmbuibare dincolo. E peÅŸteră luminată aici ÅŸi palat dincolo. E întâlnire cu Dumnezeu în umbra crucii. Suntem creÅŸtini în măsura în care ne rugăm ÅŸi ne rugăm în măsura în care suntem creÅŸtini... parafrazând un sfânt Părinte.

Noi trăim sub zodia salamului. InteresaÅ£i de Cerul creÅŸtinismului cum e melcul interesat de radar. În viziunea noastră noi suntem parteneri de afaceri cu Dumnezeu. Trimitem la pachet rugăciunile, slujirile duminicale ÅŸi odată cu ele ÅŸi numărul de cont ÅŸi nu cumva să întârzie cu salariile că intrăm în grevă, ameninţăm cu retragerea, ne suim pe bloc ÅŸi agăţăm pancarte de antene: “Doamne... banii că de nu îmi pun genunchii-n cui ÅŸi ce Te faci Tu, Împăratul genunchilor plecaÅ£i, fără perechea mea de genunchi?“ De ce au îngerii aripi?... Să mestece-n ciorbă, să ne împăture sarmalele... să fie tot cerul slugă în ogradă noastră!

Să-L privim pe Dumnezeu în ochi... nu în buzunare. Dumnezeu nu-I automat de binecuvântări ÅŸi spiritualitatea unui creÅŸtin nu se cunoaÅŸte după avere ci după durere. ToÅ£i vrem dublarea averii... ca Iov, nu ÅŸi durerile lui.

CreÅŸtinismul nu are comori... ci Comoară. Comoara creÅŸtinismului e Hristos ÅŸi dacă nu înÅ£elegem asta aici cu siguranţă vom înÅ£elege dincolo... în Iad.