Unii oameni trec pe lângă noi atât de repede ÅŸi nu mai apucăm să-i cunoaÅŸtem. AlÅ£ii rămân mai mult dar tot ne lasă cu ochii în soarele mirării. Putem fi dezamăgiÅ£i de  lucrurile pe care le cumpărăm, de vremurile pe care le trăim, de salariile pe care le avem. Nu e soluÅ£ia perfectă să nu ai aÅŸteptări de nici un fel pentru a nu fi dezamăgit niciodată.

Cea mai grea dezamăgire o trăim atunci când e vorba de oamenii cu care ne intersectăm pe ÅŸoseaua numită viaţă, iar cu cât umblăm cu ei mai mult la braÅ£, suferim mai mult când plimbarea se reduce doar la scoaterea câinelui la aer.

Putem fi dezamăgiÅ£i de oamenii pe care-i stimăm cum a fost dezamăgit Samuel de către marele preot Eli. Bătrânul preot a fost modelul perfect pentru tânărul Samuel dar totul s-a prăbuÅŸit pas cu pas în câÅ£iva ani.

Ne dezamăgesc pastorii ÅŸi preoÅ£ii, profesorii ÅŸi formatorii de opinie pentru că nu înÅ£elegem suficient că ÅŸi ei sunt doar oameni, iar pe oameni trebuie să-i iubeÅŸti, dar de încrezut să te încrezi doar în Dumnezeu.

Putem fi dezamăgiÅ£i de oamenii din casă, ca Iosif de fraÅ£ii lui, pentru că nici părinÅ£ilor, nici fraÅ£ilor , nici copiilor nu trebuie să le ridicăm piedestal. În familie principiul rămâne să dăruieÅŸti cât mai mult pentru a putea fi motivant. Poate totuÅŸi cândva obiceiul va deveni contagios.

Putem fi dezamăgiÅ£i de cei în care ne-am investit viaÅ£a aÅŸa cum Moise a făcut-o pentru poporul din pustie. Câtă vreme a trăit printre ei, adică timp de 40 de ani l-au bârfit într-o veselie, iar când a murit l-au plâns o lună. Bun eÅŸti de multe ori în ochii oamenilor doar atunci când eÅŸti mort.

Putem fi dezamăgiÅ£i de noi înÅŸine … ziua în care îÅ£i vine să îÅ£i arunci buletinul pe geam ÅŸi să te dai cu capul de chiuvetă. Petru a zis „ Nu Te voi vinde niciodată” , apoi i-a cântat cocoÅŸul…

DezamăgiÅ£i de cum ne purtăm, de cât suntem de sfinÅ£i sau de deÅŸtepÅ£i. Dar privind la rece, adică ieÅŸind din frigider afară ne dăm seama că dezamăgirea are ÅŸi o latură pozitivă esenÅ£ială.

GreaÅ£a de propria persoană se poate sfârÅŸi în lacrimile pocăinÅ£ei…  

V l a d i m i r _ P u s t a n