Într-un interviu, un actor bine cunoscut este întrebat de un pastor: „Domnule actor, cum reuÅŸiÅ£i în filme să atrageÅ£i atenÅ£ia oamenilor timp de o oră jumătate uneori chiar două ore sau trei ore?”. Actorul, fără prea multă ezitare, îi zice: secretul e că noi actorii luăm o minciună ÅŸi o trăim ca pe un adevăr, pe când voi pastorii trăiÅ£i adevărul ca pe o minciună.
Este evident ÅŸi bine de ÅŸtiut că Dumnezeu nu admiră actorii (mai ales pe cei care mai vin ÅŸi la biserică), chiar dacă cei de la academia americana de film în fiecare an acordă premii Oscar pentru cei mai buni actori, actriÅ£e ÅŸi nu numai, Dumnezeu nu oferă premii nici chiar celor mai buni actori sau actriÅ£e.
Problema intervine atunci când actoria se practică în biserică ÅŸi nu numai, când o mare majoritate din noi încercăm să pozăm cât mai frumos, să lăsăm impresii bune celor din jur, de multe ori reuÅŸim, alteori mai puÅ£in, depinde cât de bine ne ÅŸtim preface, respectiv cât de puÅ£in ne ÅŸtim preface.
Abraham Lincoln, al ÅŸaisprezecelea preÅŸedinte al Statelor Unite ale Americii, afirma la un moment dat: „PoÅ£i păcăli câÅ£iva oameni tot timpul, toÅ£i oamenii o perioadă, dar niciodată nu îi poÅ£i păcăli pe toÅ£i oamenii tot timpul”, dar să nu uităm că pe Dumnezeu nu Îl păcăleÅŸte nimeni niciodată, El este peste tot chiar dacă mulÅ£i dintre noi trăim ca ÅŸi cum El ar dormi ÅŸi se trezeÅŸte numai duminica ÅŸi eventual de sărbători, chiar dacă noi am vrea să nu se mai trezească, sau chiar dacă pur ÅŸi simplu noi trăim ca ÅŸi cum El nu ar exista, în oricare din variante tot veÅŸti proaste ÅŸi în acelaÅŸi timp triste, ne-am pierdut menirea, lumina noastră nu mai luminează sau poate nu a luminat niciodată. Oamenii nu mai au ce vedea în noi sau nu mai văd pe Cine trebuia să îl vadă. (vezi Matei 5:13-16)
O altă problemă care apare odată cu practicarea actoriei sau teatrului în biserică este pierderea unităţii ÅŸi a dragostei frăţeÅŸti. În loc să fie unitate apare individualismul, fiecare pentru el, mergând pe ideea “eu să fiu sănătos” sau “noi să fim sănătoÅŸi”, fiecare cu problemele ÅŸi necazurile lui, nepăsându-ne de fratele nostru care îl vedem în fiecare zi sau poate în fiecare duminică, marÅ£i sau joi, ÅŸi evident odată cu toate astea se pierde contactul cu divinitatea, ne ia somnul la biserică, parcă suntem la spectacol, venim să ne dăm cu părerea sau doar simpli spectatori.
Matei 5:46,47 spune... atâta timp cât noi îi iubim doar pe cei ce ne iubesc ÅŸi îi ajutăm, nu facem nimic spectaculos ÅŸi păgânii fac la fel... Dostoievski zicea la un moment dat că dragostea îi face pe oameni să se simtă egali. Una din definiÅ£iile dragostei sună în felul următor: „Dragostea este singurul lucru care poate fi împărÅ£it la infinit fără să se termine niciodată”, Dumnezeu în sine este dragoste, atâta timp cât dragostea ta pentru ceilalÅ£i se termină sau nu există, nu se cheamă dragoste, e doar o iluzie de lungă durată ÅŸi noi ÅŸtim cine este tatăl iluziilor ÅŸi meseria lui ÅŸi soarta celor care îi slujesc.
Poate o să zici oricum Dumnezeu e dragoste, am vârsta între 18 ÅŸi 24 de ani, am 3 vieÅ£i, sunt tânăr, am timp de Dumnezeu ÅŸi anul viitor sau preferabil la bătrâneÅ£e, sau în cel mai rău caz în ultima viaţă din alea 3 vieÅ£i... În realitate lucrurile stau un pic altfel, ai o singură viaţă ÅŸi ziua de mâine nu Å£i-o garantează nici o casă de asigurări, nici o avere cu multe zero-uri cu o casă antiglonÅ£, absolut nimeni. Totul se poate termina într-o secundă pe fundalul melodiei „La revedere” ÅŸi atunci va fi prea târziu să luăm varianta cealaltă, treci de 24 ani ÅŸi 40 de 50, există marele risc ca atunci când închizi uÅŸa în faÅ£a dragostei divine, El să pună lacătul ÅŸi melodia care va răsuna va fi “prea târziu”.
Azi mai avem harul să fim în viaţă deoarece puteam fi deopotrivă undeva la doi metri sub pământ ascultând melodia “dormi în pace” sau undeva într-un spital unde răsună alte melodii...
Azi mai răsună versurile următoare:
Oamenii sunt adesea neînÅ£elegători, iraÅ£ionali ÅŸi egoiÅŸti... Iartă-i, oricum.
Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse... Fii bun, oricum.
Dacă ai succes, poÅ£i câÅŸtiga prieteni falÅŸi ÅŸi duÅŸmani adevăraÅ£i... Caută succesul, oricum.
Dacă eÅŸti cinstit ÅŸi sincer, oamenii te pot înÅŸela... Fii cinstit ÅŸi sincer, oricum.
Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi... Fii fericit, oricum.
Binele pe care îl faci azi, oamenii îl vor uita mâine... Fă bine, oricum.
La urma urmei este între tine ÅŸi Dumnezeu... N-a fost niciodată între tine ÅŸi ei, oricum.
Mâine s-ar prea putea să răsune, dar să nu le mai auzi tu… nu uita, la urma urmei este între tine ÅŸi Dumnezeu, n-a fost niciodată între tine ÅŸi ei.
Andrei Pop
« înapoi
