Luca 9:26 „Căci de oricine se va ruÅŸina de Mine ÅŸi de cuvintele Mele, se va ruÅŸina ÅŸi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa ÅŸi a Tatălui ÅŸi a sfinÅ£ilor îngeri”. RuÅŸinea este o „boală” frecventă prin rândul tinerilor creÅŸtini. O „boală contagioasă” care din păcate tinde să se răspândească tot mai mult în biserici. Să-mi fie ruÅŸine de El? Îmi pun ÅŸi eu această întrebare în inima mea... Åži îmi răspund tot cu o întrebare... Dar oare Lui de ce nu i-a fost ruÅŸine de noi când a luat asupra Sa toate păcatele noastre? Åži Biblia îmi răspunde: Ioan 3:16 „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaÅ£a veÅŸnică”. De ce nu s-a ruÅŸinat El de mine? Pentru că m-a iubit cu adevărat... Slavă Lui!

Ne este ruÅŸine să spunem în jurul nostru că suntem pocăiÅ£i! De ce este atât de ruÅŸinos acest cuvânt plin de semnificaÅ£ii? Ne ruÅŸinăm de Creatorul nostru pentru că nu-L cunoaÅŸtem îndeajuns ÅŸi pentru că nu I-am predat toată inima. Spunem de pe vârful buzelor că Îl iubim atât de mult, dar la prima încercare Îl părăsim, Îi întoarcem spatele ÅŸi mergem la pas cu lumea pentru că ne este ruÅŸine să-L recunoaÅŸtem în toate căile noastre. Sau ne este ruÅŸine de El pentru că faptele noastre nu sunt demne de un copil al lui Dumnezeu? Iată ce spune Ezra 9:6  „Dumnezeule, sunt uluit, ÅŸi mi-e ruÅŸine, Dumnezeule, să-mi ridic faÅ£a spre Tine. Căci fărădelegile noastre s-au înmulÅ£it deasupra capetelor noastre, ÅŸi greÅŸelile noastre au ajuns până la ceruri”. Atunci când greÅŸim în faÅ£a lumii ne ruÅŸinăm, dar oare în faÅ£a lui Dumnezeu? Cum stăm cu ruÅŸinea faţă de Dumnezeu? Sau credem că Dumnezeu ne va tolera la nesfârÅŸit nelegiuirile? Stau ÅŸi mă întreb: „Oare câtă iertare mai este la Dumnezeu pentru tot ce am greÅŸit?”. Dacă astăzi suntem ce suntem, e pentru că harul Lui s-a înnoit faţă de noi. Åži în fiecare dimineaţă Dumnezeu ÎÅŸi înnoieÅŸte bunătăţile ÅŸi ne primeÅŸte la El aÅŸa cum suntem.

Psalmul 119:6 „Atunci nu voi roÅŸi de ruÅŸine, la vederea tuturor poruncilor Tale!” Nu vom roÅŸi niciodată de ruÅŸine atunci când cunoaÅŸtem Legea Lui ÅŸi o împlinim în viaÅ£a noastră la orice pas. Cei din lume, care privesc la viaÅ£a noastră trebuie să-L vadă pe Hristos. Umblarea noastră ÅŸi felul de trăire trebuie să aibă impact asupra celor din jurul nostru. Åži când vom învăţa să trăim după Cuvântul Domnului, cei din jurul nostru se vor uita la viaÅ£a noastră ÅŸi vor putea spune: „Cu adevărat este un copil de Dumnezeu!”  Doamne ajută-ne să arătăm lumii că suntem fii Tăi, născuÅ£i nu din voia firii, ci din Dumnezeu.

Isaia 50:7 „Dar Domnul Dumnezeu M-a ajutat; de aceea nu M-am ruÅŸinat, de aceea Mi-am făcut faÅ£a ca o cremene, ÅŸtiind că nu voi fi dat de ruÅŸine”. Atunci când mergem să ne angajăm, ÅŸi ni se cere Curriculum Vitae, la rubrica religie, ori scriem „creÅŸtin” ori „ortodox”. De ce? Credem că vom avea avantaje dacă vom fi în rând cu toată lumea. Åži aÅŸa ne lepădăm de Dumnezeu ÅŸi ne mulÅ£umim să fim „pocăiÅ£i” doar de duminica ÅŸi numai în biserică. Dumnezeu promite că ne ajută, dar atât timp cât Îl vom recunoaÅŸte în toate căile noastre, El ne va netezi cărările. Poate vom pierde o anumită funcÅ£ie sau un job mai bănos, dacă vom spune că suntem pocăiÅ£i, dar să ÅŸtiÅ£i că Dumnezeu niciodată nu ne va lăsa de ruÅŸine. El este Cel care se îngrijeÅŸte de viitorul nostru atunci când noi ne încredinţăm viaÅ£a în totalitate în mâna Lui ÅŸi Îl vom lăsa să ne conducă. Psalmul 25:3 „Da, toÅ£i cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daÅ£i de ruÅŸine, ci de ruÅŸine vor fi daÅ£i cei ce Te părăsesc fără temei”. Domnul să cerceteze inimile noastre ÅŸi să fim conÅŸtienÅ£i că despărÅ£iÅ£i de El nu putem face nimic. Åži să luăm aminte la glasul profetului Å¢efania 2:1 care zice: „VeniÅ£i-vă în fire, ÅŸi cercetaÅ£i-vă, neam fără ruÅŸine”.  Domnul să ne ajute să ne venim în fire, să nu ne mai ruÅŸinăm de El (Romani 10:11, după cum zice Scriptura: „Oricine crede în El, nu va fi dat de ruÅŸine.”) ÅŸi de a spune că suntem pocăiÅ£i!!!

Doresc ca fiecare tânăr ÅŸi tânără să cugete la următorul verset: 2 Timotei 2:15 „Caută să te înfăţiÅŸezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie ruÅŸine, ÅŸi care împarte drept Cuvântul adevărului”. Mă rog Domnului să îndepărteze de la noi orice urmă de ruÅŸine ÅŸi să ne dea putere să ne încredem mai mult în El ÅŸi în promisiunile Lui.

Chiar dacă vom pierde prieteni sau un loc de muncă, chiar dacă vom suferi pentru că purtăm numele de „pocăit” să nu uităm că înaintea noastră au fost creÅŸtini care au plătit cu viaÅ£a încrederea lor în Dumnezeu. Apostolul Petru ne dă un sfat, de care ar trebui să Å£inem cont ÅŸi să-l purtăm în inima noastră zi de zi atunci când ne vine greu să spunem: „Sunt pocăit”! 1 Petru 4:16 „Dimpotrivă, dacă sufere pentru că este creÅŸtin, să nu-i fie ruÅŸine, ci să proslăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta”. Ajută-ne, Doamne, să ÎÅ£i mulÅ£umim pentru frumosul nume ce ni l-ai dat, acela de a fi copiii Tăi. Åži te rugăm Tatăl nostru să ne ajuÅ£i să purtăm cu cinste Numele Tău în orice loc.

AÅŸ vrea să închei cu un verset tare drag inimii mele, o parte din rugăciunea lui Ezra... Ezra 9:8 „Åži totuÅŸi Domnul, Dumnezeul nostru, S-a îndurat de noi, lăsându-ne câÅ£iva oameni scăpaÅ£i, ÅŸi dându-ne un adăpost în locul Lui cel Sfânt, ca să ne lumineze ochii ÅŸi să ne dea puÅ£ină răsuflare în mijlocul robiei noastre”.

Domnul să binecuvânteze vieÅ£ile noastre ÅŸi oriunde vom merge, orice vom face, să nu ne mai ruÅŸinăm de El, ci să purtăm cu cinste numele de pocăiÅ£i! Amin!