Nimeni nu ne crede dacă sărutăm pasărea
din zbor, iarba înverzind. Noi suntem un fel
de martori ai adolescenţei ruginind.
"Cireşar" Nichita Stănescu
Arhivă Editorial »
Jurnal de călătorie



La ora 14.00, după ce am servit masa, am pornit microbuzele înspre direcÅ£ia BocÅŸa, un oraÅŸ cu 18.000 de locuitori, aÅŸezat la 20 de km depărtare de ReÅŸiÅ£a. În Casa de Cultură au fost aÅŸezate 200 de scaune, dar am reuÅŸit să înghesuim aproximativ 600 de oameni, din care o parte erau membri a celor trei biserici penticostale ÅŸi două baptiste.

Două din bisericile penticostale ne-au ajutat prin pastorii lor Merticariu şi Mariş, cărora le şi mulţumim şi pentru că ne-au invitat la masă.

Au fost clipe frumoase în care oamenii au ascultat Evanghelia în condiÅ£ii grele (chiar ÅŸi ÅŸcena ne-a fost plină de copii) ÅŸi multe mâini ridicate au arătat voinÅ£a sufletelor de a se întâlni cu Dumnezeu.

Am ajuns la bază aproape de miezul nopţii.

 

Vladimir Pustan & CireÅŸarii


« înapoi