Am plecat foarte motivaÅ£i spre BraÅŸov. Am ajuns pe la 15.30. Nu ne aÅŸteptau decât pe la 17.00. Când am văzut clădirea mi s-a pus un nod în gât. Doar  400 de locuri. Cu o lună ÅŸi jumătate înainte am contactat slujitorii bisericilor din BraÅŸov ca să găsim o sală potrivită. Teatrul Opera a fost soluÅ£ia de urgenţă pentru că ni s-a spus că toate celelalte clădiri publice din BraÅŸov nu erau disponibile sau, mă gândesc eu, erau indispuse. MulÅ£umim frate Cicorschi, mulÅ£umim frate Stanciu că voi totuÅŸi aÅ£i găsit o sală. Prietenul la nevoie se cunoaÅŸte, iar voi sunteÅ£i prietenii noÅŸtri.

De pe la 16.30 oamenii au început să vină. La 17.45 a trebuit să începem. Sala era nefiresc de aglomerată. Sute de oameni s-au întors acasă. Unii au rămas în stradă. După negocieri viguroase cu conducerea au fost primiÅ£i în curtea laterală. Acolo lângă o boxă au ascultat mesajul Evangheliei.

În două cuvinte Vladimir a surprins seara de la BraÅŸov: ”FericiÅ£i ÅŸi tulburaÅ£i”. FericiÅ£i pentru că acolo la BraÅŸov am găsit oameni tânjind de dor după Dumnezeu, dar ÅŸi un Dumnezeu care aÅŸteaptă oamenii. L-am căutat cu mâna dreaptă ridicată. Să fim cât mai aproape de cer. Atât de mare a fost setea după El că până ÅŸi o mână uscată, paralizată s-a întins după El.

TotuÅŸi inima noastră a fost ÅŸi tulburată. Am gândit mărunt pentru un BraÅŸov atât de mare. Dar ne-am învăţat lecÅ£ia. Vom reveni cu ajutorul lui Dumnezeu. Ni s-a promis sprijin pentru a închiria patinoarul care are 5000 de locuri. Doamne ajută!

Directorul teatrului, domnul Mihăilescu, a promis că se va duce la soţie, doamna Felicia Filip, cu un buchet de flori, semn al dragostei lui Dumnezeu. Vă mulţumim domnule director de sprijinul acordat!

Vladimir Pustan & Florin Ianovici & CireÅŸarii