E plină lumea de egoiÅŸti. Îi găseÅŸti prin pieÅ£e, pe stradă, în guverne ÅŸi uneori chiar ÅŸi prin casele noastre. De obicei astfel de oameni îÅŸi creează propria lume din care nu le place ÅŸi nu vor să iasă, o lume dominată de ego ÅŸi mărire proprie. “Åžtii dumneata cine sunt eu?” Nu, ÅŸi nici nu vreau să aflu.

Avem nevoie de resuscitare ca să ne vedem cu adevărat cine suntem. Uneori Dumnezeu îngăduie unor munÅ£i să ne vorbească. Problemele pot fi munÅ£i, bolile pot fi munÅ£i, durerile pot fi munÅ£i. Unii dintre ei par de netrecut. Zicea Dumnezeu odată lui Saul, “când te vedeai mic în ochii tăi…”.

E clar, atunci când ochii noÅŸtri refuză să vadă smerenia, suntem cel mai puÅ£in dispuÅŸi să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze. Luăm problemele în mâinile noastre până ajungem la munÅ£ii pe care nu-I putem trece singuri.

Cele mai multe necazuri se întâmplă din pricina faptului că avem o părere înaltă despre noi ÅŸi dorinÅ£e pe măsura părerii noastre. Dumnezeu ne învaţă cum să privim: Å£intă la Hristos ÅŸi o privire introspectivă în care să ne vedem dependenÅ£i de El.

Cea mai înaltă ÅŸosea din Romania are 2145 de metri altitudine. E de ajutor ÅŸi recomandată în caz că încă avem probleme perceptive cu privire la noi.

Uneori avem nevoie de munÅ£i ca să ne putem vedea mici în ochii noÅŸtri.