Arhivă Editorial

A început banala ÅŸi nesemnificativa ÅŸcoală, care îÅ£i dă sentimentul că după ce o termini eÅŸti un mare nimeni sau la extrema cealaltă, că eÅŸti cineva. Este doar sentimentul... A început ÅŸcoala care altă dată dădea un Nichita Stănescu, un Ion Creangă, un Sadoveanu precum ÅŸi pe alÅ£ii, pe când astăzi, se ocupă cu “socializatul” băieÅ£i-fete, cu parvenitismul, cu manelismul ÅŸi ÅŸmecheria. A început ÅŸcoala pentru care altă dată aveai un respect aparte, nu oricine studia, nu...

citeşte mai departe...

Eu Nu cânt frunza, Cânt numai frageda moarte Pe care-o ascunde Ca pe-o Å£ară îmbătătoare Åži fără sfârÅŸit În care cine pătrunde, Uită să se mai întoarcă ÅŸi moare Ca să poată merge mereu Mai departe Åži mai fericit. Plantele doar, Pentru că nu sunt în stare Să povestească Ce văd Sunt lăsate să se întoarcă mereu Din Å£ara aceea copilărească De care Un misterios prăpăd Ne desparte În van. Eu Nu cânt frunza Cânt numai frageda moarte...

citeşte mai departe...

Blestemată parcă, să treacă printr-o terapie de ÅŸocuri, ÅŸcoala românească este practic hărÅ£uită de toate păturile societăţii. Intrată în colimator din cauza grevelor ÅŸi-a pretenÅ£iilor salariale, târâtă prin tribunale chiar de propriul minister, ignorată sau tratată cu dispreÅ£ de către politicieni, catedrala înÅ£elepciunii e pusă la zid de mass-media ori de câte ori îÅŸi deschide obloanele noi. După ce de fiecare 15 septembrie e prezentată ca o mireasă negătită în...

citeşte mai departe...

Pentru cei ce-au picat bacalaureatul, ziua de azi nu are nici o semnificaÅ£ie. Pentru cei ce-au intrat la facultate e o zi ca oricare alta, aÅŸteptând un început de octombrie. Pentru preoÅ£i ÅŸi politicieni, mană cerească. Pentru elevii de la generală ÅŸi liceu, flori, cărÅ£i, telefoane mobile. Pentru părinÅ£i, ca prăbuÅŸirea turnurilor gemene. Lupta care se duce pentru distrugerea ÅŸcolii datează de douăzeci de ani. În primul rând, liberalizarea avortului legată de sărăcia ce nu mai vrea copii a dus la...

citeşte mai departe...

O lamă de plug se poate uza în două feluri. În brazdă sau nefolosită sub streaÅŸina casei. În primul caz va luci, în al doilea va fi ruginită. ViaÅ£a oricum trece chiar ÅŸi când nu faci nimic. Hristos a blestemat un smochin care a refuzat să rodească în afara sezonului, pentru că nu e timp în care să nu trebuiască să muncim pentru Hristos. Există trei etape ale neslujirii Împărăţiei lui Hristos. „Prea tânăr”. Timpul în care nimeni nu te bagă...

citeşte mai departe...

Pe cărările raiului pierdut crescuse bălării ÅŸi buruieni ÅŸi lianele ÅŸanselor pierdute ÅŸerpuiau prin pomii cu rădăcinile în cer. Tufe de trandafiri acriÅ£i de singurătate emanau un miros de lacrimi arse-n deznădejde. Nici pas de om, nici aripă de heruvim uitat pe afară nu mai rupeau din pânzele păianjenilor întinse-n rai ÅŸi prin pomii Domnului. Adam era bătrân... cam cât un etaj de azil la un loc. Cascade de ani au trecut prin barba-i arhaică ÅŸi se simÅ£ea adesea ca un postav vechi pe o lume...

citeşte mai departe...

Dacă nevoia de unitate este cea mai profundă ÅŸi mai nobilă nevoie a spiritului omenesc, după cum zicea Jean Jaures, pare că am cam fi dominaÅ£i în trăirile noastre de această necesitate. Singura trebuinţă de unitate profundă ÅŸi nobilă este legată de Dumnezeu ÅŸi nu dezlegată de oameni în alte lucruri susceptibile la păcate. TotuÅŸi, mai mult ca oricând, oamenii sunt porniÅ£i să facă rău ÅŸi se unesc la asta. Unitatea înseamnă prezenÅ£a unui scop comun, iar când scopul e reprobabil, o...

citeşte mai departe...

Îi lipseÅŸte parterul, dar are multe etaje, spunea cineva. De fapt, asta face grandomania din oameni. Trăiesc cu capul în nori, nu în cer. E diferenţă. Atât de tare trăiesc în lumea lor, o lume plină de sentimente de superioritate, încât nu prea pot să vadă nimic senin. Åži, cum mai toate lucrurile astăzi se trec prin filtrul materialismului, nici strălucitoarea grandomanie nu face excepÅ£ie; e o concurenţă teribilă astăzi în lume, între noi, între copii, între...

citeşte mai departe...