Arhivă Editorial

Biserica primară a reuÅŸit încolÅ£ită să câÅŸtige lupta. În răcoarea catacombelor, unitatea a Å£inut loc de agent termic. În dărnicie, sărăcia a devenit belÅŸug. A doua cămaşă a primit-o cel dezbrăcat. În camera de sus, toÅ£i împreună, au primit Duhul Sfânt, ne spune medicul Luca. ToÅ£i, o inimă ÅŸi-un suflet, au schimbat lumea. Astăzi, lumea a schimbat Biserica. Ekklesia contemporană nu mai slujeÅŸte nici toată, nici împreună. Nu contează să fim toÅ£i, dacă nu suntem...

citeşte mai departe...

Oamenii sunt cei mai buni maratoniÅŸti. Se antrenează cu sârguinţă în fiecare zi ÅŸi aleargă de parcă cerul ar fi aici, ÅŸi acum, ÅŸi mai târziu. Majoritatea lucrurilor după care umblăm nu sunt cele de sus. Atât căutăm valori materiale ÅŸi diamante, că le ratăm pe adevăratele giuvaieruri. Când lucrurile după care s-a alergat atât, vor dispărea brusc, te uiÅ£i în ochii suferinzi ai persoanelor ÅŸi nu vezi decât opacitate, uitări fără viaţă, dezechilibru, disperare, o...

citeşte mai departe...

AÅŸ fi vrut să continui cu fotografiile din soarele ce încet, încet slăbeÅŸte aÅŸteptând înfrângerea vântului de septembrie. Dar în Londra e foc, iar miile de tineri cu glugi pe cap habar n-au de vară. Ei n-au decât un singur anotimp. O iarnă singuratică în suflet… În anul 2008 eram în Paris ÅŸi nici un poliÅ£ist prin centru. ToÅ£i erau prin periferii să se uite cum tinerii negri incendiază maÅŸini. Era ura de-o sută de ani răbufnită… Bunicii ÅŸi...

citeşte mai departe...

Uneori este greu să comunici, să ai o relaÅ£ie bună cu cei din jur. Din casă, din societate, de la liceu ori serviciu. Cineva spunea că cel mai greu e să relaÅ£ionezi cu cei din biserică. Oricât te-ai strădui, te-ai face preÅŸ, te-ai lăsa călcat pe coadă. Sunt oameni maleabili, care se etanÅŸează ca o gumă în niÅŸele lipsă, dar sunt unii oÅ£eloÅŸi în comportament, în gândire. Cu aceÅŸtia e aproape imposibil să faci o balanţă echilibrată. RelaÅ£ionalii disfuncÅ£ionali de care ne ciocnim pe...

citeşte mai departe...

E plină lumea de egoiÅŸti. Îi găseÅŸti prin pieÅ£e, pe stradă, în guverne ÅŸi uneori chiar ÅŸi prin casele noastre. De obicei astfel de oameni îÅŸi creează propria lume din care nu le place ÅŸi nu vor să iasă, o lume dominată de ego ÅŸi mărire proprie. “Åžtii dumneata cine sunt eu?” Nu, ÅŸi nici nu vreau să aflu. Avem nevoie de resuscitare ca să ne vedem cu adevărat cine suntem. Uneori Dumnezeu îngăduie unor munÅ£i să ne vorbească. Problemele pot fi munÅ£i, bolile pot fi munÅ£i, durerile...

citeşte mai departe...

"ArÅŸiÅ£a a ucis orice boare de vânt / Soarele s-a topit ÅŸi s-a scurs pe pământ", spunea LabiÅŸ despre luna lui cuptor. Praful de pe drum e fierbinte ca cenuÅŸa vulcanică. Râurile s-au retras cuminÅ£i în talveg. Sălciile plângătoare nu mai au lacrimi. Iar frunzele lor, s-au răsucit de toropeală. Două vrăbii se scaldă în tigaia lui Hunter. Câinele stă tolănit, milog, sub scară la uÅŸa bucătăriei, privind iscoditor puii ÅŸi cloÅŸca ce se spală în... grămada de...

citeşte mai departe...

Comorile României sunt caietele de datorii de la magazinele satului, aceste rămăşiÅ£e ale omeniei ce aÅŸteaptă cu îngăduinţă babele cu pensia mică, defapt singura specie de babe existente în Å£ară. Tot aceste caiete sunt ÅŸi o dovadă că Europa încă nu a reuÅŸit să congeleze în frigiderele sociale pârghiile ce leagă inimile unui sat, dar vor veni vremuri când dacă nu ai un cent la tine o să-Å£i reÅ£ină marfa. Citeam într-un articol despre intenÅ£iile masoneriei de-a...

citeşte mai departe...

Internetul a făcut ÅŸi rău ÅŸi bine creÅŸtinilor. Nu ÅŸtiu dacă mai mult bine sau mai mult rău ÅŸi poate că n-ar fi greÅŸit a cerceta. Pe internet ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu (câteodată în dauna mersului la biserică) ÅŸi tot pe internet ne bălăcărim ca la uÅŸa cortului. Eu cred că numărul creÅŸtinilor evanghelici născuÅ£i din nou e mult mai mare decât ne arată internetul pentru simplu fapt că cele mai multe capre au laptop ÅŸi timp liber. Imaginea-i mincinoasă. Am primit trei predici pentru a le...

citeşte mai departe...