Arhivă Editorial

“Dumnezeu se bucură că eÅŸti aici”, “Dumnezeu se bucură că Å£i-ai făcut timp pentru El” etc. Nu că n-ar fi aÅŸa… Sunt apeluri de la amvoane, apeluri disperate către oamenii din biserică, SOS-uri de bucurie că s-au umplut câteva bănci; pastorii ÅŸi diaconii se bucură pentru cei prezenÅ£i, dar parcă în bucuria lor, e o urmă de tristeÅ£e, ca nu cumva ÅŸi aceÅŸtia să se ducă prin văgăunile vieÅ£ii. Noi, cei care umplem bănci, suntem consideraÅ£i oameni veseli ÅŸi...

citeşte mai departe...

Prin 2112 lumea va fi împânzită cu un nou lanÅ£ de muzee. Muzeele vagabonzilor. Aici ultramodernii vor admira pungile de aurolaci aÅŸezate în vitrinele păzite, se vor poza cu vagabondul înÅ£epenit în ceară tocmai când se pregătea să-i muÅŸte un ÅŸut unei cutii de conservă, ispititor lăsată pe o gură de canal în aburi. Vor privi stupefiaÅ£i ÅŸi tresărind din cipuri ÅŸi-n zadar, meditând asupra sensului filosofic ascuns în gestul impecabil al unui vagabond de gară ce dă cu...

citeşte mai departe...

Pe plajă, un copil de ÅŸase ani, cu părul căzut. Vine de la citostatice… Lângă el, pe o pătură sub umbrelă, mama ÅŸi tata. Tatăl s-a ras ÅŸi el în cap ca să formeze o echipă, aÅŸa că băiatul nu simte durerea părului lipsă… Colegiul NaÅ£ional „Samuil Vulcan” din BeiuÅŸ. A fost a doua ÅŸcoală din Transilvania timp de 100 de ani. Åži Eminescu a trecut pe acolo. Zeci de academicieni, profesori universitari ÅŸi alte diplome celebre. Acum nu e nici în top 100 licee din România. A...

citeşte mai departe...

La o grădină zoo, un bărbat s-a angajat pe post de... maimuţă. Într-o zi, când se legăna pe-o liană, ÅŸi-a făcut un elan mai serios, ÅŸi a sărit (fără să vrea) în... cuÅŸca leului! Speriat, disperat ÅŸi cu ochii cât cepele, „domnul maimuţă” a văzut coasa morÅ£ii în ochi! În schimb, leul, ÅŸi-a scos liniÅŸtit masca ÅŸi a zâmbit: "stai liniÅŸtit, ÅŸi eu port mască!” Opinez cu Kierkegaard, că în viaţă, noi oamenii, suntem actori. Buni sau răi. Dar, cu...

citeşte mai departe...

Am constatat că oamenii, de multe ori, îÅŸi pierd răbdarea la volan, exact pe ultima sută de metri, am putea zice. PărinÅ£ii unei colege de liceu, au murit într-un accident de maÅŸină, când mai aveau 15 minute de mers până să ajungă acasă. De ce? Răbdarea care n-a mai fost... Diavolul speculează foarte bine lipsa unor lucruri pe care ar trebui să le avem sau în care trebuia ca să investim pentru a le dobândi; aÅŸa că, se foloseÅŸte de ce nu avem ca să ne înÅŸele. Dacă Dumnezeu vrea...

citeşte mai departe...

Spunea Murphy că există două lucruri omniprezente în lume: hidrogenul ÅŸi proÅŸtii. Dar, mai înainte să zică el, a spus-o Dumnezeu. Astăzi acest lucru ne-o spune în fiecare zi televizorul deschis, calculatorul lăsat pe un net care îndobitoceÅŸte, uneori ÅŸi natura ne-o spune într-un fel mult mai fin… Rezultatele la bacalaureat ne povestesc despre faptul că Eminescu a ajuns subiect sience fiction, că bibliotecile se prăpădesc ÅŸi se pune praful pe cărÅ£i, probabil vor fi desfiinÅ£ate, apoi,...

citeşte mai departe...

“Este curtezana care s-a prostituat la curtea regelui”, striga Ivan Urlich, un psiholog american pornit tare împotriva ÅŸcolii în anii trecuÅ£i. “Cer lapidarea ei!”. După RevoluÅ£ie, sloganul urlichian e trendy ÅŸi la noi. Românii promovează intens discreditarea ÅŸcolii. Profesorii sunt plătiÅ£i mai prost ca la strung, ca lucrătorii cu drujbe. Åži atunci, îÅŸi iau lumea’n cap, ÅŸi lasă învăţăceii’n derivă. PurtaÅ£i pe valurile schimbării. AfaceriÅŸtii privesc cu...

citeşte mai departe...

ÅžniÅ£el zdrobit în măsele. Porci... zeci, sute, mii, milioane, miliarde de porci tăiaÅ£i ÅŸi topiÅ£i în jumări ÅŸi-ndesaÅ£i în cârnaÅ£i. Vaci mulse ÅŸi omorâte cu barosul în frunte ÅŸi sorbite-n ciorbă. Miei cu blana smulsă ÅŸi-nvârtiÅ£i pe rotisor. Găini chelite de pene ÅŸi cu picioarele umflate. Grătare încinse pe care să ne curgă balele. Fripturi ÅŸi garnituri ÅŸi congelatoare pline ochi cu animale criogenate. DinÅ£i mulÅ£i ÅŸi deÅŸi cu care să mestecăm. Plămâni buni cu...

citeşte mai departe...