Nimeni nu ne crede dacă sărutăm pasărea
din zbor, iarba înverzind. Noi suntem un fel
de martori ai adolescenţei ruginind.
"Cireşar" Nichita Stănescu

Arhivă Editorial

Adunătorii de pleavă - Nicolae Geantă
Un frate bătrân din judeÅ£ul Arad, fără ÅŸcoli biblice ori laice - dar cu ÅŸcoala Duhului Sfânt la zi, a participat la o întâlnire a păstorilor, undeva prin BucureÅŸti. Având la îndemână balsamul de cuvinte ce ungea orice inimă, bătrânul a fost invitat să predice colegilor păstori. După o prelegere care a Å£inut sala cu sufletul la gură, un pastor îmbrăcat la patru ace, cu cravata aferentă, ÅŸi o pioÅŸenie verbală rar întâlnită, s-a dus la fratele arădean ÅŸi...

citeşte mai departe...
Portul închis - Vladimir Pustan
În 1770 a izbucnit o epidemie pe velierul „Santa Cruz” aflat sub pavilion spaniol. Când au cerut să intre într-un port nu i-au lăsat. De fapt, nimeni nu le-a dat voie să intre în vreun port… Au murit cu toÅ£ii, iar corabia a plutit singură pe mare fiind văzută ÅŸi după doi ani de la moartea echipajului. O imagine clasică pentru o biserică ce nu se mai implică în primirea în port a bolnavilor ce vin de pe marea lumii. Oare de ce nu mai suntem interesaÅ£i de recuperarea...

citeşte mai departe...
Să-L dorim pe Dumnezeu mai mult - Finţoiu Alexandru
Citeam undeva că fericirea înseamnă să-Å£i doreÅŸti lucrurile pe care le ai deja. Dacă lucrurile înseamnă fericirea ÅŸi lipsa lor opusul sau dacă totul în viaÅ£a unui om pleacă de la dorinÅ£a de a avea ceva, de a stăpâni ceva sau de a fi dependent de un lucru, atunci premisa de la care se pleacă în această idee este probabil greÅŸită. Dacă în relaÅ£ia pe care ar trebui să o avem cu Dumnezeu suntem tot mereu la un nivel pe care noi îl considerăm satisfăcător, dacă ne place că ne...

citeşte mai departe...
Despre dezamăgire - Vladimir Pustan
Unii oameni trec pe lângă noi atât de repede ÅŸi nu mai apucăm să-i cunoaÅŸtem. AlÅ£ii rămân mai mult dar tot ne lasă cu ochii în soarele mirării. Putem fi dezamăgiÅ£i de lucrurile pe care le cumpărăm, de vremurile pe care le trăim, de salariile pe care le avem. Nu e soluÅ£ia perfectă să nu ai aÅŸteptări de nici un fel pentru a nu fi dezamăgit niciodată. Cea mai grea dezamăgire o trăim atunci când e vorba de oamenii cu care ne intersectăm pe ÅŸoseaua numită viaţă, iar cu cât...

citeşte mai departe...
Despre autoritate şi autoritarism - Nicolae Geantă
„Autoritatea, spune James I. Parker, este un cuvânt care îi face pe oameni să se gândească la lege ÅŸi la ordine, direcÅ£ie ÅŸi restricÅ£ie, comandă ÅŸi control, dominare ÅŸi supunere, respect ÅŸi ascultare”. „Autoritarismul, (conform DEX), se instalează atunci când autoritarului îi place să uzeze (ÅŸi să abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispoziÅ£ii, de-a impune ascultare care nu admite replică”! Nu de puÅ£ine ori către urechile noastre (ÅŸi evident ale Domnului),...

citeşte mai departe...
Onoare şi autoritate - Nicolae Geantă
AceeaÅŸi păstori care ridică bolnavi din cărucioare în lumea asiatică, nu vindecă nici măcar o gripă în România. AceeaÅŸi misionari care scot demoni din negrii Africii, nu pot stârpi o ceartă de comitet la ei în biserică. AceeaÅŸi evangheliÅŸti care aduc la Hristos sute de Å£igani în Å£ara noastră, nu reuÅŸesc să convertească decât rar, câte un român. AceeaÅŸi predicatori care stârnesc valuri de lacrimi la seri de rugăciune în alte biserici, în alte...

citeşte mai departe...
Ce-am dăruit azi, s-ar putea să am mâine - Finţoiu Alexandru
Dacă încep să mai scriu È™i despre tradiÈ›ia sfântului Nicolae, s-ar putea să se creadă despre mine că nu îmi plac sărbătorile, nimic mai neadevărat. Sărbătorile de iarnă sunt frumoase, chiar dacă nu sunt mulÈ›i cei care È™tiu ce sărbătoresc, dar totuÈ™i sunt. Faptul că există zile în care oamenii se gândesc să dăruiască celor de lângă ei, e bine, având în vedere că un an întreg n-au dat o floare sau un zâmbet. Iar dacă este această...

citeşte mai departe...
Gânduri de moş Nicolae - Vladimir Pustan
Am fost privilegiat ÅŸi eu ÅŸi copiii mei. La noi in groapa BeiuÅŸului, la bunic se zice moÅŸ iar pe moÅŸul meu l-a chemat Nicolae aÅŸa cum pe socrul meu, adică moÅŸul copiilor mei îl cheamă tot Nicolae. Cu bocancii a fost mai rău. Amândoi moÅŸii au avut pensii mici ÅŸi de aceea le-am spus copiilor să nu aibă aÅŸteptări prea mari ca să nu fie dezamăgiÅ£i. Iar moÅŸul meu a avut ÅŸapte copii de crescut deci până la bocancii mei era cale lungă… De la moÅŸul meu am învăţat că în...

citeşte mai departe...
« ÃŽnapoi | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | ÃŽnainte »