Arhivă Articole

Am fost privilegiat ÅŸi eu ÅŸi copiii mei. La noi in groapa BeiuÅŸului, la bunic se zice moÅŸ iar pe moÅŸul meu l-a chemat Nicolae aÅŸa cum pe socrul meu, adică moÅŸul copiilor mei îl cheamă tot Nicolae. Cu bocancii a fost mai rău. Amândoi moÅŸii au avut pensii mici ÅŸi de aceea le-am spus copiilor să nu aibă aÅŸteptări prea mari ca să nu fie dezamăgiÅ£i. Iar moÅŸul meu a avut ÅŸapte copii de crescut deci până la bocancii mei era cale lungă… De la moÅŸul meu am învăţat că în...

citeşte mai departe...

Eu Nu cânt frunza, Cânt numai frageda moarte Pe care-o ascunde Ca pe-o Å£ară îmbătătoare Åži fără sfârÅŸit În care cine pătrunde, Uită să se mai întoarcă ÅŸi moare Ca să poată merge mereu Mai departe Åži mai fericit. Plantele doar, Pentru că nu sunt în stare Să povestească Ce văd Sunt lăsate să se întoarcă mereu Din Å£ara aceea copilărească De care Un misterios prăpăd Ne desparte În van. Eu Nu cânt frunza Cânt numai frageda...

citeşte mai departe...

Iubesc Å£ara asta pragmatică în care pe vremuri tribunalele erau închise în timpul semănăturii ÅŸi a seceriÅŸului pentru ca procesele să nu ne lase fără pâine ÅŸi să murim de foame cu avocaÅ£i cu tot… Iubesc Å£ara asta „creÅŸtină” ce închidea tribunalele ÅŸi în timpul posturilor de PaÅŸte ÅŸi Crăciun pe baza principiului „lasă că trec sărbătorile si apoi vezi tu…”. Iubesc Å£ara asta ce-a avut primul preot cu doctorat în 1650 pe când...

citeşte mai departe...

Iona 1:1-15 1. Un bilet cu destinaÅ£ia diferită de cea cerută de Dumnezeu. - Dumnezeu îi cere lui Iona să meargă la Ninive cu un mesaj din partea Sa (v.2). - Iona alege o destinaÅ£ie diferită - către Tars (v.3). - De faÅ£a lui Dumnezeu nu poÅ£i fugi. El este pretutindeni (Ps.139:7-12). - Prin ce mijloace îi vorbeÅŸte Dumnezeu lui Iona). - Prin ameninÅ£area produsă de furtună asupra corabiei (v.4). - Prin sfatul dat de căpitanul vasului: „Scoală-te ÅŸi cheamă pe Dumnezeul tău!”(v.6) - Prin...

citeşte mai departe...

România mă încântă. Cu toate defectele ei. Este Å£ara care ne dă de toate la toÅ£i, dar nimeni nu vrea să-i dea nimic. Ci numai să ceară. Totul. Este Å£ara care ne-a învăţat carte – dar lumina noastră nu e folosită să-i aprindă candelele speranÅ£ei, e Å£ara care ne-a hrănit – fie mâncarea chiar ÅŸi soia lui CeauÅŸescu, e Å£ara care ne-a crescut – dar odată ajunÅŸi mari, uităm cine ne e mama! România mă încântă. Chiar dacă e abandonată în fiecare...

citeşte mai departe...

I-am învăţat pe oameni că nu contează cât de rău începi ci cât de bine termini, lucru valabil atât în lumea spirituală cât ÅŸi materială. Dumnezeu nu dispreÅ£uieÅŸte începuturile mediocre ci sfârÅŸiturile lamentabile. Optimismul vine din promisiunea că tot ce-a început Hristos în noi va sfârÅŸi bineînÅ£eles dacă-I lăsat să lucreze. Isaac a avut un început grozav. La 18 ani stătea cu pieptul dezgolit în faÅ£a cuÅ£itului lui Avraam. La...

citeşte mai departe...

Lângă mine, pe banca din biserică, s-a aÅŸezat un băieÅ£el foarte cuminte. 5 sau 6 ani cred că are. L-am întrebat, curios de răspuns, ce vrea să se facă atunci când va creÅŸte mare. Răspunsul lui, după câteva secunde de gândire, probabil înduioÅŸa ÅŸi pietrele. A zis că vrea să se facă om. Cel mai dificil lucru în lumea nebună de astăzi este să fii om. Un asemenea răspuns ar trebui să-l dea populaÅ£iei, politicienii când devin politicieni, învăţaÅ£ii când devin...

citeşte mai departe...