Nimeni nu ne crede dacă sărutăm pasărea
din zbor, iarba înverzind. Noi suntem un fel
de martori ai adolescenţei ruginind.
"Cireşar" Nichita Stănescu
Arhivă Predici »
Când stă vântul necazului?




 

Marcu 4:35-41

 

1. Vântul încercărilor suflă ce e uÅŸor din viaÅ£a credincioÅŸilor.

- Astfel putem fi grei pentru Împărăţia Cerurilor.

- Dacă vântul încercării nu suflă în viaÅ£a ta acum cu siguranţă:

- Va sufla mai târziu.

- Bate cu putere în vieÅ£ile celorlalÅ£i.

 

2. Vântul suflă chiar ÅŸi când Isus e în corabie.

- Încercările din viaÅ£a credincioÅŸilor sunt îngăduite de Dumnezeu  (1Corinteni10:13).

 

3. Vântul se opreÅŸte când ne rugăm cu credinţă.

- Rugăciunea leprosului a fost făcută cu credinţă: "Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi." (Matei 8:2).

- Slăbănogul ÅŸi prietenii săi au venit înaintea lui Isus cu credinţă (Luca 5:20).

- Femeia canaanită a avut o atitudine corectă în faÅ£a Domnului Isus având o mare  credinţă (Matei 15:27).

 

4. Numai Dumnezeu poate opri orice furtună.

- Copiii Domnului nu pier (Ioan10:28, Psalmul 1:6).

- Domnul are ceasul Lui în care trimite izbăvirea (Luca 21:28, Isaia 61:1).

- Ajutorul nostru vine de la Domnul (Psalmul 121:2).

- Pocăinţa nu e o mare liniştită.

- Când eÅŸti implicat într-o lucrare mare furtuna se va înteÅ£i în viaÅ£a ta.

- Au trecut Marea Tiberiadei ca să scoată legiunea de demoni dintr-un om din ţinutul Gadarenilor (Marcu 5:1-20).

 

5. După ce trece furtuna altfel Îl cunoÅŸti pe Dumnezeu.

- Versetul 41 „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar ÅŸi vântul ÅŸi marea?”.

- Atunci L-au cunoscut ucenicii pe Isus ca fiind Domn ÅŸi peste vânt ÅŸi peste mare.

- Încercările diferă, Dumnezeu rămâne acelaÅŸi ieri, azi ÅŸi în veci! (Evrei 13:8).

 

 

 

 



« înapoi