Ascultă pașii din vârful duzilor – Nicolae Geantă

1 Cronici 14:15 ”Când vei auzi un vuiet de pași în vârful duzilor, atunci
să ieși la luptă”

Odată un om și-a pierdut ceasul prin rumegușul unui depozit. L-a căutat
disperat, apoi a chemat niște muncitori să-l ajute. Recompensa era
considerabilă. Muncitorii au cotrobăit cu greblele fiecare ungher. Degeaba.
După un timp toți au plecat dezamăgiți. Nu a trecut mult și un copil a
venit cu ceasul în mână și cu zâmbetul pe buze. ”Cum ai reușit?”, a fost
glasul unison al căutătorilor. ”Simplu. M-am întins pe rumeguș și i-am
ascultat ticăitul!”
Căutăm. Dezamăgiți. Facem zgomot. Mult zgomot. Apoi nu mai auzim
Ceasornicul lui Dumnezeu. Iar viața ni s-a rătăcit prin rumegușul lumii.
Nu știu ce ai putut pierde anul trecut. Biruință? Putere? Încredere?
Înțelepciune? Sau poate o relație. Un prieten. O familie. O biserică… Nu
le (re)găsești decât dacă faci întâi puțină liniște. Apoi Îl vei auzi pe
Dumnezeu ca și David: cu un vuiet de pași în vârful duzilor!
Fă liniște! Ticăitul lui Dumnezeu e acoperit de zgomotul lumii. Pașii din
vârful duzilor nu se pot auzi de freamătul carelor de război ale
filistenilor! ”În liniște și odihnă va fi mântuirea voastră…” (Isaia
30:15)
Oprește-te! Apoi să te grăbești, căci Domnul va merge înaintea ta ca să
birui (1 Cro. 14:15).
Oprește-te și ascultă! Azi. Și mâine ia-o de la cap!