Ce faci cu azi? – Alexandru Fintoiu

Din nou ianuarie! Ce-a fost va mai fi. Avem un Dumnezeu neschimbat. E la fel și azi și acasă la tine și la lucru.

Și timpul e neschimbat. Trage cu dinții de ce e al lui. Mănâncă anii și nu iartă pe nimeni. Nici 2016 nu va fi altfel. Și în acest an vom primi vești proaste, vom fi amenințați, vom auzi ce nu ne-ar plăcea și din păcate, unii vor face ceva ce n-ar trebui. Va trece și anul acesta.

Probabil vor fi și lucruri bune dar nemediatizate, pentru că oamenii au o predispoziție să se minuneze de lucruri negative. Vești cu adevărat bune avem doar de la Dumnezeu. Ce promite, El va face.

Va veni februarie când mulți își amintesc că dragostea trebuie sărbătorită. Nu însă în inimi de hârtie. Apoi, martie va aduce câte o floare iubitelor dar pentru unele din ele e singura floare din an.

Mai, vine cu Paștele si cu ziua muncii în aceeași dată calendaristică. Tot așa vine și vara cu zilele libere din concediu sau nu. Apoi vor cădea din nou frunzele după care iar sărăbătorile de iarnă. Nicăieri Isus.

Pentru majoritatea oamenilor s-a născut doar în decembrie, apoi a fost învelit cu grijă în cotidian ca mai apoi să renască iar, în fiecare an la fel.

În tot acest ciclu repetitiv al timpului, noi suntem singurii care ne trecem. Trecerea timpului lasă urme. Întrebarea este dacă merită ca cineva să calce pe urmele mele. Ne putem trece în anonimat, într-o bsierică, într-o bancă, într-o catedră, pe o schelă sau într-un birou. Sau putem deveni cineva, ajutând un om pentru Hristos.

Nu o să fi aplaudat de lume ci de îngeri. Și nu acum. Mai târziu. Pentru unii, mai târziu va fi cel mai frumos, pentru alții va fi prea târziu.

Ce faci azi, are ecou mâine. Apropo, ce faci azi?

                                                                                                          Alexandru Fintoiu