De lângă Dumnezeu nu se văd riduri – Nicolae Geantă

„Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi El Se va apropia de voi” (Iacov 4:8)

„De ce oamenii fac comentarii răutăcioase, nejustificate chiar, domnule diriginte?”. Liceenii dar și bătrânii, bărbații dar și femeile, păstorii dar și enoriașii ridică astfel de întrebări. „Pentru că nu sunt aproape de Dumnezeu” le răspund. Simplu: Cine e aproape de Dumnezeu nu poate fi departe de oameni! Nu poate fi împotriva aproapelui său.

Una dintre filosofiile de viață pe care le-am învățat de ceva timp, este că zburând cu avionul, cu cât te apropii de cer, cu atât te distanțezi de pământ! Când ești la sol vezi toate detaliile: gropi, crăpături, grămezi de gunoaie… Chiar și praful de pe tocul ușii îl observi. Vezi un bărbat nebărbierit, o femeie cu fața ridată, un copil cu teneșii sparți, o față de masă la restaurant murdară, cineva care aruncă gunoiul lângă coș. Dar cu cât te ridici mai sus în văzduh amănuntele pământești dispar. Gropile dispar, gunoaiele sunt invizibile, defectele oamenilor nu se mai văd!

Tot așa este și în viața spirituală: cu cât ești mai aproape de Dumnezeu, cu atât vezi defectele celorlalți mai mici. Sau, nu le mai vezi deloc! Simplu: cine e lângă Dumnezeu, vede semenii ca Dumnezeu!

Cine e înăbușit de ură, e pus pe harță ori pe înroșit telefonul de bârfe, cine caută dezbinare, cine vede tot timpul doar nodurile din papură sau crăpăturile din zid, cine vede doar bârne la ceilalți în ochi să ia bine seama: este aproape de Dumnezeu?

Apropiați-vă de Dumnezeu! Apoi nu veți mai vedea la nimeni riduri…