În așteptarea făgăduinței – Paul Burdeț

Așteptarea nu este un lucru pe care mulți dintre noi îl facem bine. Suntem generația care ne dorim lucrurile instantaneu. Calculatoarele noastre nu par a fi suficient de rapide. Insistăm ca magazinele să aibă deschise mai multe case de marcat atunci când există mai mult de 3 clienți în liniile de check-out. Căutăm restaurante care să garanteze mâncarea pe mesele noastre în mai puțin de cinci minute. Vrem zboruri directe și ne dorim autostrăzi pe care să circulăm doar noi…

Iar pentru că vrem să facem totul rapid și pe loc, am adăugat prea multe lucruri în calendarele noastre, astfel încât, un „nu încă” a lui Dumnezeu, poate suna ca un „niciodată” în urechile noastre.

Mulți dintre noi ar fi fost foarte nerăbdători după învierea lui Hristos. Spunându-ne să așteptăm în jurul Ierusalimului, pe mulți ne-ar fi deranjat. După câteva zile în odaia de sus, unii dintre noi ar fi ieșit pe ușă. Le-am fi spus celorlalți să aștepte cât vor. Dar, în final, am fi fost foarte dezamăgiți din cauza sentimentul că nu am putut aștepta privind la calendarul Lui.

Exista lucruri spirituale care nu pot fi realizate într-un moment. Ruperea solului înțelenit are nevoie de timp. Înghețurile de iarnă sunt la fel de necesare ca și ploile de primăvară care pregătesc solul pentru fertilitate. Uneori, Dumnezeu trebuie să rupă inimile noastre pietroase în bucăți prin procesu-I “lent” al disciplinei și apoi să ne înmoaie și să ne sature cu Duhul Său binecuvântat.

Regina Esther Marrow spunea într-un cântec înregistrat împreună cu formația Harlem Gospel că: „nu Îl poți grăbi Dumnezeu. Trebuie să aștepți. El este mereu la timp!”

Iar făgăduința trebuie așteptată cu zdrobire de inimă, cu deschidere de suflet, cu sfințenie și dorința de plinătate a Duhului Sfânt.

Vă doresc să fiți plini de Duh, toată viața!

Paul Burdeț