Înapoi spre casă, dar pe alt drum – Nicolae Geantă

Trăiau în Răsărit. Acolo unde Soarele mușcă prima dată sfârcul pământului. Acolo erau și temple și case și religii și dumnezei. Și cărți sfinte și poezii și știință. Erau și bogați și deștepți și magi. Dar preocupările lor nu aveau referințe telurice, nici financiare. Setea celestă nu e astâmpărată cu lucruri. Erau neîmpliniți. De aceea căutau pe Cineva. Oamenii înțelepți caută și astăzi, prioritar, Cerul. Cele de jos le sunt simple zoaie. Nimicuri. Și când cauți Cerul, Dumnezeu nu va rămâne în necunoscut. Când au văzut o supernovă ce strălucea în Apus au lăsat observatorul astronomic baltă, au încălecat cămilele și-au plecat în pelerinajul vieții. Familia, casa, orașul trecuseră pe locul doi. Călătoria a fost istovitoare căci caravana înainta anevoios, pe drumul plin de pulbere, de praf, de hoți, de șacali. Dar când cauți Împăratul căruia îi strălucește steaua ce stă să cadă deasupra caselor pustiul, miile de kilometrii, căldura tropicală, costurile, istovirea sunt nule în contabilitate. Slujirea Regelui înseamnă efort, nu confort. Lacrimi. Transpirație. Curaj. Dar și tone de binecuvântări. Primul drum făcut de magi a fost din Răsărit la Ierusalim. Unii spun c-a fost accidental, o abatere, dar doar aici se cunoștea Scriptura, Cartea Sfântă, care vorbește de Cer. Fără Biblie mesajele vin din pornirea inimii, a minții sclipitoate. Fără Biblie se vor scula prooroci mincinoși, predicatori anticriști, vor fi învățături de la diavol, din infern. Fără Biblie viața e rătăcire în propiu-i hățiș. Fără Scriptură lumea e plină de răutate, de păcat, de nepăsare. De fapt, e fără Dumnezeu…

Al doilea drum al magilor s-a derulat de la Ierusalim la Betleem. Acolo e locul închinării adevărate. Dar ca să te închini corect trebuie să înveți Scriptura. Biblia fără închinare e ca oglinda fără săpun, ca barca fără apă, ca schiurile fară zăpadă. Închinarea fără Biblie e idolatrie, e păgânism. E falsă. E ca o sărbătoare fără Sărbătorit. E bradul, Moșul, caltaboșii, lumânările, pavoazarea scumpă. E Crăciunul fără Isus Hristos! Asta îi place Satanei…

La Betleem magii au găsit și Steaua și Împăratul căutat! Căruia I-au adus daruri. Închinarea adevărată deschide nu doar inima ci și punga, buzunarul. Nimeni nu mai doarme pe portmoneu. Și nici săracii cu burțile ghiorăind de foame. Închinarea e întâlnirea face-off Dumnezeu…

Al treilea drum al magilor e schimbarea traseului spre acasă. Au venit pe un drum și au plecat pe altul! După închinare, după întâlnirea cu Dumnezeu, nu mai poți continua pe drumurile vechi. De la biserică drumul nu mai trece prin bufet, prin discotecă, pe la salonul de chiuretaj. Nu mai trece pe ulița lui Irod, cu pumni, ochi vineți și capete sparte. Când pleci de la închinare nu mai stai pe scaunul bârfitorului, în poala prostituatelor, la taraba cu manele. Cele vechi s-au dus, toate lucrurile devin noi. Aici lipsește peticeala…

Ar fi putut să rămână la Betleem magii. Alături de Prunc, de Dumnezeu. Ar fi fost în continuă închinare. Dar Creatorul nu i-a chemat să fie călugări. Închinarea fără mărturisire e ca pomul fără rod. Nu hrănește pe nimeni. Dumnezeu nu e sihăstrie, e părtășie. Tocmai de aceea a ales să ne viziteze planeta. Tocmai de aceea colindăm. Îi cântăm Lui, semenilor, nouă.

Fiți magi de Crăciun. Citiți Scriptura, dar și împliniți-o. Ieșiți cu colindul pe străzi. Altfel aveți închinare fără mărturisire. Nu lăsați să mărturisească bradul, Moșul, crăciunițele, buhaiuil, capra, urșii. E închinare falsă. Fără Scriptură, fără Dumnezeu, fără schimbare. Între voi să nu fie așa! Nu uitați: de la întâlnirea cu Isus spre Cer se merge pe alt drum!

 

Nicolae Geantă