Isus puțin nervos – Nicolae Geantă

Cum adică Isus să fie nervos? Doar El a spus „ferice de cei blânzi!” Doar El e dragostea întruchipată? Doar El Logosul făcut trup? Doar El, care n-a respins niciodată pe nimeni, n-a strivit nicio trestie frântă, n-a stins niciun fitil care abia mai fumega. El nervos, El care în bunătatea Sa incomensurabilă „ar fi gata să-l ierte și pe Satana”, cum zicea Francisc D’Asissi?
Isus nu a fost nervos când oponenții i-au pus furcile în ochi, nu s-a enervat pe soldații care l-au biciuit și scuipat, apoi l-au pironit pe Cruce, nici pe cei care i-au întors spatele când i-a fost greu, și nici pe diavol în pustia Qarantaniei când l-a ispitit în starea grozavă de foame… Dar a fost nervos la Templul din Ierusalim! În Casa Tatălui Său! În seara Floriilor când se aștepta să-l găsească sfințit, pregătit… (Unii teologi spun că evenimentul ar fi fost lunea. Dar nu au argumente logice).
Mă gândeam că Hristos a fost nervos la finalul misiunii Sale pământești pentru că la începutul activității mesianice tocmai cu aceasta a început: a curățat Templul deoarece fusese transformat „în casă de negustorie!” (Ioan 2). Barcley spune că „izgonirea vânzătorilor din Templu era un eveniment așa de important încât, după ce l-a efectuat odată, era imposibil să se fi repetat și a doua oară!” Dar asta ne arată că oamenii repetă greșelile și după ce au dat cu capul de sus…
Isus s-a mâniat, a luat o funie și a făcut un bici… Sunt sigur că n-a lovit pe nimeni cu el. Dar biciul era un simbol al mâniei divine. De aici învățăm că Dumnezeu după ce curăță un loc, un om, o biserică, se va aprinde de mânie într-o zi dacă va mai continua compromisul… Altfel Efes, Pergam, Laodicea… erau și azi.
Isus a fost nervos pentru că pelerinii erau exploatați de valutiștii și negustorii de animale ai Marelui Preot Ana! Era păcat să înșeli săracul, dar era și mai păcat să-l înșeli în numele religiei, de către oamenii religiei! „Religioșii” din Templu nu tratau oamenii simpli ca pe închinători, ci ca pe turiști ce trebuie exploatați. E trist că și la noi în România bisericile, mânăstirile, practică astfel de nedreptăți!
Isus a fost nervos pentru că se profanase Casa lui Dumnezeu. În curtea Neamurilor nu mai era loc de reverență, de cercetare, de pocăință! Ci devenise un veritabil iarmaroc unde animalele costau de 6 ori mai scump decât la piață! Afacerile ilicite stăteau ca un zid în calea sfințeniei! Mă întreb: cum pot participa unii la împărtășanie după ce au măsluit facturi?
Isus a fost nervos pentru că autoritățile Templului, prin lăcomia lor, împiedicau pelerinii să intre în prezența lui Dumnezeu, să i se-nchine! Erau o piedică, nu o treaptă spre Cer! Erau de fapt o prăpastie spre pierzare! Să ne ferească Dumnezeu să fim piedica cuiva!
Isus a fost nervos pentru că în Mișna evreilor (o carte de învățătură) scria că nimeni care se apropia de Casa Domnului nu avea voie să tulbure liniștea. Închinarea se face cu reverență, în liniște! (Poate înțelegem ceva și aceia care ne lăsăm copiii să plimbe trenulețe pe sub bănci, să fășie pungi de pufuleți sau să facă plimbări peripatetice printre rânduri).
Isus a fost puțin nervos. Pentru că se aștepta ca la Templu să fie căutare după Dumnezeu nu după valori telurice… Și totuși, niște orbi și șchiopi au venit la El (la Templu) și i-a vindecat! Și niște copii îi strigau în cor „Osana!” Ei erau singurii curați! Vinovații fugiseră dinaintea Lui. Chiar și corul cel mare de 4000 de membrii se tirase! Isus i-a vindecat pentru că se refăcuse întâi restaurarea! Sfințenia cere mai întâi o curățire!
În seara de Florii Isus a fost puțin mânios. Nu cred că a lovit pe nimeni. Dar poate ochii aceia calmi s-au transformat în fulger. Cert este că nimeni nu I s-a opus. Când Dumnezeu se mânie nimeni nu îi poate sta înainte!
La 5 zile distanță ar fi avut tot dreptul din lume să se mânie. Dar Isus s-a dus la Golgota ca un Miel la măcelărie! Când e vorba de mântuirea noastră Isus e calm, tace! Când e vorba de batjocura sfințeniei, pune-ți tenișii și…fugi! Dacă poți!
Fiți sfinți! Altfel n-o să călcați pe moalele Cerului. Fiți sfinți! Mai ales după ce ați fost curățiți odată!
Vin Sărbătorile! Suntem încă distanțați social. Dar spiritual vă simt atât de aproape…