La cine alergi? – Alexandru Fintoiu

În general, oamenii așteaptă miracole de la Dumnezeu. Și acesta ar fi principalul motiv pentru care Îl urmează. Setea de nemaivăzut, de supranatural, e ca o febră care cuprinde inima. În general omul nu dorește să urmeze un Dumnezeu care promite o viață liniștită, normală dar schimbată. El dorește artificii.

Poate din acest motiv când apar musafiri în biserică se strâng mai mulți oameni ca de obicei. Vor să audă ceva nou, spus altfel sau realizat altfel. Deși Cuvântul este același, deși motivația urmării Lui ar trebui să rămână aceeași, oamenii se satură de stereotipuri și uneori se întind mai mult decât îi ține plapuma.

Din cauza setei de nou îi paște pericolul devierii de la traseul racordat în Hristos. Cercetarea personală ar trebui să fie simplă. Dacă umplu biserica doar atunci când apar noutăți, oameni, înseamnă că motivul principal pentru care merg nu este Dumnezeu.

Dacă merg la închinare de fiecare dată, dorind să mă las cercetat de Duhul Sfânt, se schimbă raționamentul. Avem nevoie de Hristos, nu de spectacole. Chiar El spunea că cei care cred în Dumnezeu doar pentru semne și minuni, nu-L urmează decât până la o vreme.

Credința trebuie să fie zilnică, indiferent ce invitați sunt în biserici, Cel mai mare este Hristos. El este motivul, dorința, bucuria și nădejdea. Dacă ne bucură în biserică altceva, mulțimea, oratoria, muzica, în afara lui Isus înseamnă că avem nevoie de o viață nouă.

Ce nu pricep oamenii este că ei trebuie să meargă la Isus.