Nu există înviere fără moarte – Vladimir Pustan

Hristos a murit vineri pentru a satisface dreptatea lui Dumnezeu și a înviat duminică pentru a-și satisface iubirea față de oameni. La Crăciun a fost o promisiune a unei mântuiri, la Paști a fost împlinirea acelei promisiuni. În Ioan 12 spusese că bobul de grâu trebuie să moară mai întâi de a ajunge pâine. Trebuia să se țină de cuvânt…

Înainte de a trăi față de Hristos trebuie să mori față de lume. Să-ți moară agendele, prioritățile, firea pământească, hobby-urile ca să poți trăi în libertatea robiei Lui. Ca să trăiți bine (vorba președintelui Băsescu) trebuie să muriți bine. De aceea ne trăim creștinismul nostru șchiop și infantil, pentru că n-am murit chiar de tot. Vechea viață e numai amețită și oricând se poate trezi să muște. Înfrângerile spirituale vin din neînfrângerea cărnii.

Să nu uitați niciodată jertfa de la Calvar. Ea este asigurarea atât a unei morți necesare cât și a unei vieți noi. O viață nouă aici, garanția unei vieți viitoare veșnice. Să murim cu El ca să trăim pentru El. Sărbători binecuvântate!

Vladimir Pustan