Fundația Cireșarii | Tel/Fax: 0259-321.693 | E-mail: head.office@ciresarii.ro
 
 

“Doamne, zi un singur cuvânt”, strigă disperat ofițerul roman al cărui rob se zbătea pe patul de moarte.  “Și robul meu va fi tămăduit”. Chiar în ceasul acesta. Un singur cuvânt: vindecare. Și cancerul, paralizia, medicii, aparatele, tehnica, medicamentele, rămân fără logică. Depășite. Leproșii nu vor mai purta clopoței de avertizare. Carnea lor va fi ca de copil mic.

Un singur cuvânt: iertare. Și munții de ură sunt măcinați, devin făină spulberată de vânt. Iar vântul clemenței nu-și depune sedimentele nicăieri. Nicio piatră nu va mai atinge nicio Marie Magdalena. Un singur cuvânt: eliberare. Și orice lanț se desface în zerouri căzând pe pământul însetat. Aripile ce odinioară fuseseră placate cu plumb încep din nou să fâlfâie, printre îngeri. Atunci nimeni nu mai e tâlhar. Un singur cuvânt: nou. Inimile bat altfel deși rămân aceleași. [Citiți mai departe]

În urma unui studiu efectuat de Ministerul Tineretului și Sportului din Republica Moldova au fost definite principalele probleme cu care se confruntă tinerii din ziua de astăzi: lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuințe, accesul la studii de calitate, dar si la studii în general. Pentru a susține tinerii, ministerul dezvoltă mai multe programe și elaborează politici în acest sens. Zeci de organizații, cluburi de tineret întreprind diverse acțiuni pentru ca tinerii să găsească mai ușor soluții, sa ducă un mod de viață mai sănătos, să se implice în problemele de mediu, să ajute oamenii cu dizabilități, dar și pe cei care nu sunt încadrați activ în societate. În toate acestea se investesc mulți bani atât din fonduri europene, cât și din cele americane, dar, după cum vedeți și dumneavoastră problemele menționate nu dispar, ba chiar se amplifică. Astfel, constatăm că adevăratele probleme ale tinerilor din ziua de astăzi nu sunt cele enumerate mai sus. Adevăratele probleme sunt mai mult de natură morală și țin de curățenia sufletească, [Citiți mai departe]

La ora 14.30 am plecat de la baza noastră din Orhei înspre Bălți, cea de-a doua oprire a turneului nostru. 140.000 de locuitori dar cele mai mari biserici evanghelice nu sunt de limbă română ci sunt de limbă rusă. Bisericile penticostale și cele baptiste au conlucrat pentru realizarea acestui eveniment. Am reușit să transmitem și pe Cireșarii TV. În sală au fost aproximativ 500 de oameni, la slujbă am fost ajutați și de pastorul Viorel Candreanu, care participa la o conferință pastorală în Bălți.

Tuturor le-am dăruit câte un CD ”Îmi pasă de tine”.

În această după-amiază plecăm spre Chișinău, unde vom sluji la Biserica Baptistă ”Isus Salvatorul”.

Vladimir Pustan și Cireșarii

Am plecat din Suceava la ora 10, prin Iași, spre vama Sculeni. În vama din Ungheni am petrecut 5 ore întrucât nu au vrut să ne lase cu cărțile ce trebuiau donate.

Orașul are 40.000 de locuitori, dar bisericile evanghelice nu sunt mari. A fost admirabil felul în care și-au dat mâna și au lucrat pentru susținerea acestui eveniment. A fost o zi lungă, o seară frumoasă și apoi o noapte scurtă.

După-amiază plecăm spre Bălți, la Sala teatrului Vasile Alecsandri. [Citiți mai departe]

A venit toamna şi încet, încet ne apropiem de geci, bocanci şi facturi mai mari. Fiecare din noi a trăit destule experienţe cu Hristos ca să putem vedea toamna aceasta mai frumoasă decât cea care a trecut. Dacă am fi aşteptat pământul poate că motive de îngrijorare ar putea exista, dar noi aşteptăm cerul, de aceea vedem totul mai frumos.

Se-apropie Lumina şi noi ne apropiem de ea. Când ne-am născut, ne zbăteam în lut, parcă prefigurând lupta pentru supravieţuire, mişcându-ne mâinile şi dorind să apucăm ceva de la început, ţipând cât puteam, strigând după dreptul la o viaţă ce părea veşnică, dar tot lut era. Tineri fiind, tot încercăm să ne comportăm, ca şi cum viitorul este înainte, ca şi cum sunt atâtea lucruri de făcut, că n-avem timp de cer ci de strâns în hambare distracţii de o clipă. [Citiți mai departe]

Anul acesta ne-am propus să-i vizităm pe românii din Ungaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Pe lângă Cuvântul lui Dumnezeu vrem să le ducem cărți în limba română pentru a completa un gol pe care ni l-au semnalat. Bibliotecile comunităților românești din diaspora imediată sunt sărace. Mulți dintre frații noștri români și-au pierdut ”rădăcinile”, iar copiii lor, cei mai mulți, au crescut fără să învețe limba română.

În perioada 5-8 septembrie vom ajunge în Basarabia.

5 septembrie, Ungheni – Casa de cultură, ora 18

6 septembrie, Bălți – Sala Teatrului Vasile Alecsandri, ora 18

7 septembrie, Chișinău – Biserica baptistă ”Isus Salvatorul”, ora 18

8 septembrie, Orhei – Casa de cultură, ora 11

8 septembrie, Sângerei – Casa de cultură, ora 18 [Citiți mai departe]

Nimeni nu se mai îndoiește că necredința, aproape generalizată azi în Europa și SUA, își are rădăcinile în secolul XVII, și a pornit ca o reacție a scandalului unui Dumnezeu impus și al unei religii forțate.

Acel ”compelle intrare„ a lui Augustin luat din Scriptură, ca strigăt al împăratului ce-și dorea masa plină cu invitați (siliți-i să intre), a justificat atât inchiziția cât și politica sabiei.

Aceasta deși Ioan Gură de Aur stipulase clar faptul că acela care ucide sau forțează un eretic comite un păcat de neiertat. Coșmarul binelui silit a făcut mult rău. E ca în anecdota aceea când un pastor a întrebat un grup de copii despre un bine pe care-l făcuseră în acea zi. Am ajutat o bătrânică să treacă strada și ne-a luat o oră. De ce atât timp? Pentru că ea nu vroia…

Credința trebuie să se sălășluiască într-o inimă liberă. Liberă de a alege binele, liberă de a lua o decizie pentru o veșnicie întreagă. Ca părinți ne-am dori ca ai noștri copiii să-L găsească pe Hristos. [Citiți mai departe]