Păstrează-ți calmul și mergi mai departe – Nicolae Geantă

Am citit că în timpul celui de-al doilea război mondial, guvernul britanic a afișat în Anglia două bannere cu fonturile scrise pe coroana regelui George al VI-lea. Pe primul scria „CURAJUL TĂU, VESELIA TA, FERMITATEA TA, NU VOR ADUCE VICTORIA”. Mai târziu au afișat al doilea banner: „LIBERTATEA ESTE ÎN PERICOL! APĂR-O CU TOATĂ PUTEREA TA!” Interesant este că au scos și un al treilea poster care nu a fost niciodată distribuit: „PĂSTREAZĂ-ȚI CALMUL ȘI MERGI MAI DEPARTE!”.  De ce nu a fost făcut public? Pentru că era o rezervă pentru vremuri de criză extremă! Care n-a mai venit…

Zilele acestea trăim o psihoză mai rar întâlnită. Tensiune care urcă în mod constant. În sânge. Pe străzi. Și acasă. Frici. Carantine. Lupta cu un dușman nevăzut. Presiune asupra creierelor. Anxietate… S-au înmulțit situațiile dramatice. Economiile (s)cad, globalizarea ne erodează, fericirea familiei se duce pe apa sâmbetei. Oamenii devin mai irascibili, mai mânioși, mai tulburați. Trăim prietenii de „un strănut distanță”, cum îmi spunea Mihaela Mănescu deunăzi.

Mai mult ca niciodată avem nevoie de încurajare. De autoîncurajare. „Păstrează-ți calmul și mergi mai departe!”, ar trebui să ne sune în urechi. Să-l avem în fața ochilor. Cum să-l păstrez? Crezând că Dumnezeu are totul în control! Când Iov a trecut prin furcile caudine nu primea răspuns la rugăciuni. Dar Dumnezeu era deja acolo. Și după un timp a înțeles că dacă are grijă de tot ce mișcă sub soare, are grijă și de el! 

Ține-ți mintea liberă și mergi mai departe. „Dumnezeu nu provoacă durerea, dar cu siguranță are un scop cu ea!”, zicea Max Lucado. Soția mea argumentează zilnic cu Psalmul 4:8 „Eu mă culc și adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai liniște deplină în locuința mea!”

În situații de criză, cine gestionează mai bine, nu înseamnă că e mai vizionar, mai curajos, mai ambițios. Ci că își poate păstra calmul când cei din jur nu-l pot păstra!